BIJUTERIA ORAȘULUI, SINAGOGA EVREIASCĂ, ARE UN MUZEU PE MĂSURA CLĂDIRII IMPOZANTE!

Distribuie pe:

Festivalul Szfera a avut mai multe momente bune, între care cele în care am redescoperit Sinagoga, reala bijuterie a orașului, comparabilă cu marile clădiri de acest fel din Europa! Fiind construită după proiectul unui vienez, înainte de Palatul Culturii după cum am aflat de la rabinul Vasile Dub, eu nemaivăzând acel spațiu de 20 de ani, când rabin era regretatul Alexandru Ausch cu care am vorbit despre Sion, locul tronului, puterii și slavei lui Dumnezeu din Ierusalimul ceresc ce aduce dreptatea universală mai ales pentru evrei, conform capitolului Isaia din vechiul Testament al Bibliei, subiect ce îl pasionează și pe ghidul nostru care întreba pe cei veniți ce înseamnă Sion în concepția lor. Sinagoga deci a fost principalul punct de atracție al festivalului maghiar. Muzeul este proiectul unei unguroaice supraviețuitoare a Holocaustului, administrația având un birou remarcabil, cu un ghid bun, al cărui nume pare fictiv, Diamandstein, afirmând că numele evreiești au fost germanizate în urma abuzurilor de la Auschwitz, unde am văzut că se fac și multe excursii pentru cine are puterea să treacă prin această durere cumplită. Eu personal nu știu dacă aș putea rezista numai la gândul ororilor de acolo. Muzeul conține imagini reale cu mobilier evreiesc, decor de Shabbat, reala stea a lui David și cartea Estherei, manuscris sub forma Thorei, Biblia evreiască. De asemenea, fotografii cu cei care au trăit atunci și chiar artiști care au fost evrei și au avut legături cu orașul, o remarcă fiind că și fostul director al teatrului a fost, chiar dacă actualul nu recunoaște că după el a pornit acest proiect, investigațiile mele despre Sion fiind în ceea ce privește anteriorul. Chiar dacă festivalul e bun, să nu uităm că au fost alții înainte, regret că trebuie să repet, dar nu e drept ca cineva să se ridice pe spatele altcuiva. Niciodată ungurii nu au fost excesiv pasionați de evrei, deci să nu exagerăm din nou vorbind doar în limba maghiară, chiar dacă întâmplător de data aceasta organizatorii au fost unguri. Dintre aceștia, din nou se detașează Timea Fülöp, Soos Zoltán, Florentina Vary. Aș spune că Szfera depășește cu mult Vâltoarea, chiar dacă o anticipează, dar cel puțin aici a existat traducere, din părți, ceea ce dincolo nu se întâmplă, deci chiar nu sunt curioasă deloc să particip la această ediție. Dacă anul trecut nici nu au știut românii că a fost Bölöni decât după ce a plecat, în această ediție nu am văzut niciun nume sonor în program. La Szfera a cântat bine cvartetul Tiberius și la sinagogă și în curtea Prefecturii, dar concertele de jazz în curte de asemenea sunt continuarea unui proiect început de altcineva, în alt context. Pozitive au fost exploatarea spațiului școlii evreiești dezafectate și situarea locației festivalului în curtea unei case din spatele acesteia, cu caracter intim și delicatese culinare. Deci, pentru a impresiona pe cineva pasionat de evrei la maxim, acestea au fost găselnițe bune. Doar că proiectul nu e original, este un pretext doar. Cert e că festivalul a reușit să fie la fel de bun ca cel al lavandei din Mădăraș și Sighișoara medievală.

Foto: Comunitatea evreilor din Târgu Mureș

Lasă un comentariu