Lucrările celei de-a XVII-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, având ca temă “România și românii din jurul României, în primul an după Centenar”, au debutat luni, bucurându-se de prezența reprezentanților autorităților centrale, județene, locale și a înaltelor fețe bisericești care au binecuvântat evenimentul.
Potrivit tradiției, manifestarea a început cu intonarea imnului României, cântat la unison de românii din comunitățile istorice, de cei din diaspora și de invitați.
Consiliera Sandra Pralong a transmis, participanților veniți din țară, din comunitățile istorice românești și din diaspora, salutul președintelui României și “prețuirea domniei sale” pentru ceea ce ei reprezintă în comunitățile în care trăiesc. “Dumneavoastră sunteți România. Sunt extrem de emoționată să vă văd atât de numeroși, aici, să vă văd revenind pe unii dintre dumneavoastră, purtând România cu dumneavoastră acolo unde sunteți. Pentru că România și românitatea, cultura, tradiția, credința trăiesc prin dumneavoastră”, a declarat consiliera prezidențială.
Într-un scurt remember, aceasta a amintit că frontierele României s-au modificat de șapte ori de la înființarea statului român, “s-a dus înainte și înapoi în Basarabia, în Bucovina, în Ungaria, în Bulgaria”, iar faptul că românitatea dăinuie și după atâția ani, acolo unde trăiesc români, “este absolut excepțional, de recunoscut și de înclinat în fața acestei perenități”.
“Dar nu este suficient efortul individual”, a opinat Sandra Pralong, afirmând că “într-o țară normală, (...) instituțiile statului ar putea face mult mai mult” pentru a susține eforturile românilor condamnați de istorie sau de nevoie, să trăiască în afara granițelor. “E nevoie de instrumente de monitorizare și de evaluare a progresului pe care îl facem an de an. Pe mine mă doare, sincer, că vin a doua oară aici și văd pe agendă chestiuni care s-au mai discutat, aceleași chestiuni, și pare că statul român bate pasul pe loc, și vă invit în continuare, în rezoluțiile pe care le adoptă Universitatea de Vară, să fim cât se poate de concreți în a cere autorităților dare de seamă despre ce au făcut, despre situația din Voivodina, din Valea Timocului, din Basarabia, din Ungaria, despre școli, biserici, învățământul în limba română, care sunt atât de importante”, a declarat consiliera președintelui Klaus Iohannis.
De asemenea, i-a invitat pe participanți să fie exigenți cu autoritățile statului român, să fie fermi și să solicite servicii și politici publice care să le apere drepturile și interesele, pentru că numai în aceste condiții statul va performa.
“Relația stat-cetățean, ca toate serviciile și mărfurile din lume, este supusă pieței - cerere și ofertă. Dacă cererea acceptă un produs sau serviciu de proastă calitate, oferta va fi pe măsură, de proastă calitate. Dacă cererea este exigentă, dacă consumatorul de politici publice, adică noi, românii, dumneavoastră, acolo unde sunteți, suntem exigenți cu statul român, el va performa, pentru că România și instituțiile nu sunt neapărat rău-voitoare, reflectă doar angajamentul pe care îl au românii în a face posibile serviciile mai bune. (...) Să te poți ruga în limba ta, să poți învăța în limba ta, să simți că statul îți este aproape și nu te încurcă, așa cum o face de multe ori statul român, este esențial și depinde nu doar de bunăvoința autorităților, ci depinde, deopotrivă, de exigența cetățenilor. Aveți toate drepturile ca statul român să fie mai atent la nevoile dumneavoastră și mai ales să prețuiască faptul că în continuare, individual, în asociații, în grupuri, ajutați România să dăinuie acolo unde sunt români. Emil Cioran spunea: Nu trăim într-o țară, ci trăim într-o limbă și faptul că trăiți românește, înseamnă că România, țară înconjurată de români, este mult mai mare, mai frumoasă și mai bogată prin domniile voastre”, a conchis consiliera prezidențială Sandra Pralong.
Secretarul de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, Alexandru Pugna, s-a declarat bucuros să participe, în premieră, la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, care își are începuturile în urmă cu 21 ani și reprezintă întâlnirea de suflet dintre românii din Covasna și Harghita, numeric minoritari în cele două județe, cu românii din afara frontierelor, din zonele istorice românești și din diaspora. Oficialul a arătat că Guvernul României caută soluții pentru a rezolvarea problemelor românilor din județele Covasna și Harghita și pentru cei din afara granițelor țării: “Începând din acest an, printr-o Ordonanță de Guvern, s-a hotărât alocarea, în fiecare an, a sumei de patru milioane de euro bisericilor din afara granițelor țării, tocmai pentru a veni în sprijinul comunităților românești și pentru a sprijini aceste demersuri de încercare a păstrării identității noastre naționale în comunitățile românești din afara granițelor țării. Este un prim pas, sigur că nu este suficient și, în continuare, Guvernul României și Președinția vor trebui să-și dea mâna, și la lucrurile acestea foarte importante trebuie să fim uniți. După 100 de ani în care ne-am dat seama că unirea face puterea și numai uniți putem să rezolvăm problemele acestui neam, cred că a sosit, așadar, momentul să ne dăm seama de acest lucru, să fim uniți pentru ca tocmai ceea ce ne dorim să putem duce la bun sfârșit și să putem face concret ceva pentru românii noștri din diaspora, cel puțin să facem ceea ce fac alte popoare pentru minoritățile lor”.
Prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, susține că principala cale de estompare a asperităților interetnice, de eliminare a exodului populației românești din zona Covasna-Harghita este reafluirea generațiilor tinere spre locurile natale. La fel de importantă este și acordarea de finanțare manifestărilor din cele două județe.
“S-a discutat mult, ce greu e să fii român, aici, pentru că în zonă nu există multe oportunități în ceea ce privește obținerea unor locuri de muncă sau întărirea instituțiilor fundamentale. Încă există probleme în toate instituțiile identitare ale noastre, fie că discutăm de școală, de biserică sau de ONG-uri care se confruntă cu lipsa finanțării și sunt probleme pe care noi nu le putem rezolva prin forțe proprii și este nevoie de intervenția fermă a statului, care să găsească pârghii prin care să favorizeze așezarea specialiștilor la noi în zonă, mă refer la tineri care merg să studieze în alte orașe și nu se mai întorc aici”, a spus prefectul Andrei.
Potrivit acestuia, prefecții din zonă își îndeplinesc atribuțiile de garanți ai respectării legilor, ori de câte ori este nevoie, “pentru că, oricât ar vrea cineva să creeze artificial, de cele mai multe ori, provocări care pot avea consecințe grave, toată lumea trebuie să știe că în această zonă se aplică, imperativ, cu precădere, art. 16 din Constituție - nimeni nu este mai presus de lege. Misiunea lor de a aplica legea, nu este una ușoară, mai ales atunci când nu se înțelege că respectarea legii nu este facultativă. Dar “există separarea puterilor în stat și ne adresăm instanțelor judecătorești. Pe lângă toate atribuțiile legale oferite de lege, prefectul are și atribuția de a garanta pacea socială, ordinea publică și pe cea constituțională, a continuat prefectul Harghitei. “După ultimele acțiuni, care au ieșit mult din sfera legală, este foarte clar că mesajul nostru, al participanților la această Universitate și nu numai, trebuie să fie unul de unitate, unul de sprijin din partea instituțiilor centrale în păstrarea identității noastre și unul de apel la finanțarea acestei zone, a proiectelor economice, culturale, educaționale, tradiționale ale comunității din această parte de țară, care pot aduce un beneficiu pe termen mediu și lung în demersurile comunității românești”, și-a încheiat discursul reprezentantul guvernului în Harghita.
La deschiderea Universității de Vară au mai fost invitați PS Siluan al Ungariei și al Episcopiei Dacia Felix din Serbia, precum și PS Daniil, cel din urmă apreciind că armele neamului românesc ar putea fi Evanghelia Păcii, Scutul Credinței, Coiful Mântuirii și Cuvântul Domnului. (sursa foto - ziarharghita.ro)
N.red. Pe agenda dezbaterilor de azi, 14 august, figurează temele: Provocări și priorități privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita. Acțiunea “Români pentru români”, Capcanele codului Administrativ; Demersuri pentru afirmarea identității românești a romano-catolicilor din Moldova; Personalități românești din diaspora despre existența conviețuirii interetnice în țările democratice; lansări de cărți.
