“PARLAMENTARI, HAIDEȚI SĂ DĂRÂMĂM ÎMPREUNĂ HOTARUL DE LA PRUT!”

În cei 30 de ani scurși de la căderea URSS, adevărata luptă politică din Basarabia a fost și este cea pentru renașterea națională românească, în pofida diversiunilor în care este atrasă populația și a presiunilor externe ale Rusiei, susținută de Germania.

De 30 de ani, societatea românească, cu precădere civică, dezbate și cere Reîntregirea, fără să găsească voința politică necesară nici la Chișinău, nici la București.

Politicienii abat atenția de la Unire, prin promisiunea fără acoperire a integrării europene a Basarabiei, deși este de notorietate faptul că Basarabia nu va deveni parte a UE, decât și numai ca parte a României.

Clasa politică românească vorbește doar de relații preferențiale economico-culturale, evitând să atingă factorul determinant, factorul politic.

Desigur, trebuie să fim realiști și să recunoaștem că acest deziderat și drept național sacru la Reîntregire, în actuala situație geopolitică și geostrategică, este un act politic complicat.

La Chișinău există o puzderie de partide cu veleități unioniste, dar nu există o forță politică comună unionistă, de tip confederativ (bloc, alianță), care să constituie nucleul în jurul căruia să graviteze unionismul basarabean și care să poată aduce unionismul în Parlament.

Lipsa unei asemenea forțe s-a văzut cu ocazia dezastrului de la recentele alegeri parlamentare.

Un bloc unionist compact, cu sprijin popular, fie aflat în opoziție, fie la putere, va constitui un partener credibil atât pentru orice partid politic din România, cât și pentru consultări cu diverși parteneri externi sau organizații internaționale.

Dar, un bloc confederativ nu este dorit nici de partidele din România, pentru că le defavorizează, acestea pierzând capitalul electoral pe care-l obțin prin fărâmițarea unionismului.

Pentru promovarea intereselor naționale, Bucureștiul trebuie să iasă din defensivă și să declarare oficial necesitatea reunificării, așa cum au făcut Germania, Vietnam, chiar și Korea, fără ca nimeni să îndrăznească să înăbușe tendințele unui popor de a trăi împreună.

***

Sugeram, la începutul prezentării, posibilitatea adoptării unei propuneri. Aceasta se referă la modificarea Legii Electorale (**). Dar va trebui să existe patriotismul necesar și voința politică a Bucureștiului.

1. În Legea Electorală există o discriminare, “competitor electoral” care se aplică doar organizațiilor sau asociațiilor minorităților etnice, pentru a le permite doar acestora să aibă candidați la alegeri, dar nu și organizațiilor românilor.

Modificarea Legii Electorale trebuie să permită calitatea de “competitor electoral” și organizațiilor românești, în egală măsură cu cele ale minorităților etnice, pentru a putea candida și reprezentanți ai românilor din regiunile în care aceștia au ajuns minoritari și supuși marginalizării și chiar deznaționalizării în propria casă, cum ar fi “Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna”.

În acest fel s-ar sparge monopolul și influența UDMR din Parlamentul României.

2. Aducerea acasă a provinciei istorice românești Basarabia poate începe prin înființarea Circumscripției 44 - Basarabia, în care vor putea candida exclusiv românii basarabeni, pe un număr suficient de locuri, pentru a putea fi constituit Grupul Parlamentar al Basarabiei.

Când reprezentanții Basarabiei vor avea putere legislativă în România, basarabenii vor înțelege că a început procesul politic de integrare românească.

Parafrazându-l pe președintele american Ronald Reagan, mi-ar place să putem lansa, de aici, de la Izvorul Mureșului, îndemnul:

“Parlamentari, haideți să dărâmăm împreună hotarul de la Prut!”

 

Lasă un comentariu