Este util să se cunoască ariile protejate din județul Mureș, dacă nu din alt motiv, cel puțin pentru ca, în acele locuri, cei care le vizitează, să nu lase gunoaie în urma lor. După cum a prezentat Dănuț Ștefănescu, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, siturile “Natura 2000” de interes comunitar se prezintă astfel: Călimani-Gurghiu, cu suprafață de 120.093 ha; Defileul Mureșului Superior, cu suprafață de 9.514 ha; Depresiunea și Munții Giurgeului, cu suprafață de 14.064 ha; Munții Călimani din județul Mureș, cu suprafață de 11.038 ha; Sighișoara - Târnava Mare, cu suprafață de 60.000 ha; Podișul Hârtibaciului, cu suprafață de 45.135 ha; Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului, cu suprafață de 74.884 ha; Dealurile Târnavei Mici - Bichiș, cu suprafață de 37.082 ha; Heleșteele Iernut - Cipău, cu suprafață de 454 ha; Iazurile Miheșu de Câmpie - Tăureni, cu suprafață de 1.209 ha; Coasta Lunii, cu suprafață de 167 ha; Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed, cu suprafață de 515 ha; Lacurile Fărăgău - Glodeni, cu suprafață de 235 ha; Pădurea Glodeni, cu suprafață de 1.191 ha; Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare, cu suprafața de 248 ha; Râpa Lechința, cu suprafața de 233 ha; Pădurea Târgu-Mureș, cu suprafața de 574 ha; Râul Mureș, între Iernuțeni și Periș, cu suprafața de 256 ha; Râul Mureș, între Deda și Reghin, cu suprafața de 394 ha; Râul Mureș, între Morești și Ogra, cu suprafața de 527 ha; Râul Târnava Mică, cu suprafața de 331 ha; Râul Târnava Mare, între Odorheiu Secuiesc și Vânători, cu suprafața de 46 ha; Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie, cu suprafață de 145 ha; Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș, cu suprafață de 275 ha; Mociar, cu suprafață de 4.017 ha; Zau de Câmpie, cu suprafață de10 h. Conform datelor din anul 2017, suprafața totală a ariilor protejate, de interes comunitar, este de peste 267.000 ha, împărțite în 26 de areale și reprezintă peste 40 la sută din suprafața județului Mureș. Ariile protejate din județul Mureș, de interes național, sunt în felul următor: Rezervația de bujori de la Zau de Câmpie, cu suprafață de 3,1 ha, rezervație floristică; Pădurea Mociar, cu suprafață de 48 ha, rezervație de arboret secular; Pădurea Săbed, Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed, cu suprafață de 59 ha, rezervație mixtă ornito-dendrologică; Rezervația de lalea pestriță Vălenii de Mureș, cu suprafață de 3 ha, rezervație floristică; Lacul Fărăgău, inclusiv lacurile Fărăgău - Glodeni, cu suprafață de 35 ha, rezervație mixtă, orinto-faunistică; Rezervația de stejar pufos Sighișoara, cu suprafața de 11,9 ha, rezervație de arborete mare; Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna, din situl Călimani - Gurghiu, cu suprafață de 77,8 ha, rezervație de arborete mare; Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului, cu suprafață de 5,8 ha, rezervație de arborete mare, arboretul cu chamaecyparius lawsoniana; Sighișoara - Târnava Mare, cu suprafață de 70 ha, rezervație de stejari seculari de pășune, stejari seculari de la Breite; Lacul Ursu și arboretele de pe sărături, cu suprafață de 79 ha, rezervație de interes geologic și arborete pe sare; Poiana cu narcise Gurghiu, cu suprafață de 3 ha, rezervație floristică; Defileul Toplița - Deda, cu suprafață de 7.733 ha, rezervație mixtă; Rezervația Seaca, din zona Călimani - Gurghiu, cu suprafața de 813 ha, rezervație de arborete de limită cvasivirgină și faună; Scaunul Domnului, din zona Călimani - Gurghiu, cu suprafață de 50 ha, rezervație mixtă, geologică și floristică. Cele 14 rezervații naturale de interes național totalizează 9.091 ha. La acestea se adaugă parcurile naționale, astfel: Parcul Național Munții Călimani din județul Mureș, cu suprafață de 11.038 ha; Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cu suprafața de 9.136 ha, cu un total al ariilor naturale de importanță națională de 29.265 ha.
În acest an, până la data de 31 iulie, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș a emis 43 de autorizații pentru activități de recoltare, capturare a plantelor și animalelor din flora și fauna sălbatică, pentru persoane juridice, și 6 autorizații pentru persoane fizice, pentru recoltare de plante din flora spontană. Către aceeași instituție, din partea primăriilor au fost raportate pagube produse de animale sălbatice, astfel: 108 cazuri de pagube produse de urși; un caz de pagubă produsă de lup; 50 de cazuri de pagube produse de mistreț; 37 cazuri de pagube produse de animale sălbatice nespecificate. Drept consecință, A.P.M.M. a emis 14 avize favorabile în vederea derogării prin recoltare a exemplarelor de urs. În anul acesta, de la Ministerul Mediului eu fost emise avize favorabile pentru recoltarea a 2 exemplare de urs. În primăvara acestui an s-a efectuat o evaluare a efectivelor de urși în județul Mureș. Astfel, în perioada februarie - martie a anului s-a evaluat un efectiv de 761 urși. În luna mai, în plin sezon de vegetație, s-a evaluat un efectiv de 1.286 urși, în timp ce efectivul optim al numărului de urși este de 240. Pentru sezonul de vânătoare 2019-2020, s-a propus din partea autorității de mediu recoltarea a 99 de urși. În ședința Colegiului Prefectural din 28 august a.c. s-a arătat faptul că înmulțirea exemplarelor de urși se datorează interzicerii recoltării lor, fapt petrecut în urmă cu trei ani. Este normal, dacă avem în vedere că ursul brun carpatin este animal protejat prin lege. A doua cauză s-a precizat că ar fi pătrunderea omului în arealul urșilor. Oamenii și-au construit cabane, locuințe, căi de acces. Asta a făcut ca ursul să intre prin sate, chiar și prin orașe, în căutare de hrană, pe care aici o pot găsi mai lesne și de mai bună calitate. Ca un fenomen, de-a dreptul bizar, mai nou, ursul s-a stabilit și în zona Câmpiei Transilvaniei. Dar n-a fost pusă în discuție cea mai gravă cauză, aceea a defrișării iresponsabile a pădurilor. Habitatul urșilor a fost violat de om, la modul prostesc, dar totul are o acoperire legală, prin faptul că defrișările pădurilor din țară se desfășoară în temei legal, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii. Dar aceste contracte sunt viciate prin faptul că pădurile aparțin statului român, deci poporului român și nimeni, indiferent de funcție, nu poate dispune de avuția națională. În baza acestora, să vedem cine va răspunde în fața legii prin privare de libertate și pecuniar. La acestea se adaugă și masivele furturi de material lemnos din păduri.
