Se datorează modificărilor funcționale și organice ale țesuturilor afectate direct sau indirect de agentul traumatic. Importanța lor actuală este deosebită dintr-o perspectivă medicală și socială și corespunde ritmurilor dezvoltării vieții economice, transporturilor, turismului și sporturilor. Afectează, cu precădere, populația în vârstă de 15-25 de ani și implică de 3 ori mai frecvent sexul masculin decât cel feminin.
Cauzele cele mai des întâlnite: accidentele de circulație ocupă primul loc, prin prisma gravității consecințelor, deoarece afectează sistemul nervos central în 81% din cazuri, urmate de accidente industriale și casnice, vătămări secundare conduitelor agresive, căderile accidentale și accidentele sportive și, nu în ultimul rând, accidentele în lupte și războaie.
Factorii favorizanți: în 80% din cazuri, particularități temperamental-caracteriale, dificultăți adaptative și întreținute de lipsa de experiență, oboseală și consum frecvent de toxice, inclusiv etanol. În 10% din situații, rolul întâmplării pare să fie dominant, urmat de stări morbide: epilepsia, toxicomanie etanolică, tratamentul prelungit cu neuroleptice reprezentând uneori un risc crescut pentru traumatismele cranio-cerebrale. Există traumatisme minore, medii și grave. Alt criteriu este cel chirurgical - traumatisme închise, fără soluție de continuitate, la nivelul pielii (plăgi); în acest caz, compresia creierului este mai intensă. Traumatismele deschide, care lezează pielea capului, pot fi de două feluri: nepenetrante, care nu depășesc dura mater (primul înveliș al creierului), și penetrante. Tulburările psihice secundare traumatismelor cranio-cerebrale pot fi: acute, subacute și tardive. Anatomopatologic, apar următoarele modificări: edemul cerebral localizat și generalizat. În formele severe, duce la instalarea unei hipertensiuni intracraniene. Acesta pare responsabil de manifestările posibile confuzive și are o evoluție imprevizibilă spre: resorbție sau spre lichefiere și necroză, apoi se poate instala o vasodilatație paralitică, hemoragii prin diapedeză sau vasoconstricție prelungită, hematoame intraparenchemale, focare de necroză, fenomene reparatorii de cicatrizare, care au însă un potențial evolutiv specific, și sunt responsabile de apariția epilepsiei posttraumatice.
Tulburările acute afectează conștiința, principalele manifestări psihopatologice fiind: 1) delirul traumatic / psihoza confuzivă, cu halucinații vizuale și idei delirante, cu o debilitate afectivă marcată și tendințe perseverative, atunci când evoluția depășește 7 zile; 2) stupoare traumatică, dominată de negativism și detașarea completă de realitate.
Comoția cerebrală, reprezentată de zguduirea creierului, este caracterizată prin: pierdere de scurtă durată (câteva minute) a conștienței, care poate atinge intensitate comatoasă; reversibilitate completă, cu amnezie lacunară și retrogradă (pacientul uită evenimentul traumatismului), amețeli, cefalee, vărsături și oscilații ale parametrilor cardio-circulatori, cu durată de câteva zile.
Contuzia cerebrală - strivirea creierului - se caracterizează printr-o pierdere a stării de conștiență, până la comă, cu o durată de ore sau zile, la care se asociază semne de iritație meningiană, stări de agitație psihomotorii de tip euforic sau disforic, alternând cu perioade de apatie și detașare față de ambianță.
Compresia cerebrală (hematom cerebral) apare după un anumit interval de timp față de traumatism și se manifestă printr-un tablou de suferințe cerebrale cu evoluție progresivă și gravă. Simptomatologia, inițial, poate fi de aspect nevrotiform, adăugându-se, treptat, tulburări de conștiență de tip confuziv, precum și semne de hipertensiune intracraniană: cefalee accentuată, vărsături necontrolabile, edem. De asemenea, includ semne de iritație meningiană și semne neurologice de focar, în peste 50% din cazuri confirmate paraclinic prin: EEG, care evidențiază un focar lezional; ecoencefalografie, care arată deplasarea emisferelor cu minim 2 mm; CT, care evidențiază colecția sanguinolentă / sanguină a masei cerebrale; examen arteriografic, examen radiologic.
În variantele evolutive sau care nu sunt tratate la timp prin intervenție neurochirurgicală, se instalează starea comatoasă și midriaza paralitică (pupile dilatate permanent), hemipareză, cu afectarea ireversibilă a funcțiilor vitale.
