În vara anului 2018, la Băile Tușnad, la Universitatea de Vară și Tabăra Studențească, la manifestarea FIDESZ, a partidului premierului Ungariei, Viktor Orbán, ne-am întâlnit din nou cu acea provocare antiromânească care nu a lipsit niciodată de la această manifestare, care este organizată anual. În expunerea sa politică rostită în ultima zi a taberei studențești, premierul Ungariei a considerat că este necesar să reitereze ceea ce a mai subliniat odată cu prilejul vizitei sale efectuate la Satu Mare, potrivit căreia pentru maghiarii din România centenarul Marii Uniri nu reprezintă o sărbătoare.
Prezent la această manifestare și urmând exemplul premierului Viktor Orbán, vicepremierul pentru politica națională, Zsolt Semjén, a declarat: “Înțeleg că pentru ei, ziua de 1 Decembrie este foarte importantă din punct de vedere al identității naționale. De aceea nu le cer decât să studieze Rezoluția de la Alba Iulia. Dumneavoastră ați promis atunci autodeterminare și autonomie pentru maghiari, de aceea noi nu vă cerem altceva decât să respectați propria promisiune și să nu priviți drept un act de extremism solicitarea de autonomie a maghiarilor”.
Iar eu îl rog, cu respect, pe domnul Zsolt Semjén să studieze Constituția României, deoarece, dacă va proceda ca atare, își va da seama că revendicarea autonomiei este interzisă de Legea fundamentală a țării și de aceea solicitarea domniei sale este, de fapt, o propagandă antiromânească, este o instigare împotriva Constituției României.
Pentru a susține prin argument condamnarea justificată a atitudinii inacceptabile a vicepremierului Zsolt Semjén, voi cita aprecierea redacției cotidianului “Cuvântul liber” din Târgu-Mureș:
“Este o obișnuință pentru propagandiștii maghiari, fie ei budapestani sau din România, să deformeze realitățile, prezentând, pentru a-și adjudeca credibilitate, minciuna drept adevăr. Referindu-ne la Rezoluția de la Alba Iulia, subpunctul 1 din punctul III, textul complet sună astfel: «Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba proprie, prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept reprezentare în Corpurile legislatoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc».
Întrebarea pe care o adresăm domnului vicepremier budapestan, Zsolt Semjén, este, unde scrie în acest text despre autodeterminare și autonomie? A doua problemă care se pune, dacă, să zicem, cei de la Adunarea de la Alba Iulia au făcut această ofertă, de ce maghiarii din România, la îndemnul Budapestei, au respins-o categoric atunci, luând-o acum de bună? Ce obligație poate avea România pentru cei care în momentul respectiv i-au întors spatele? Un alt aspect care suscită semne de întrebare este dacă o adunare, fie ea chiar de talia și importanța celei de la Alba Iulia, era îndrituită să emită documente juridice din sfera dreptului privind relațiile internaționale dintre state? (1 august 2018)
În cele ce urmează voi publica din nou două articole scrise de mine în urmă cu trei ani, în care am criticat provocările lansate la adresa României de unii politicieni din Ungaria pe teritoriul țării noastre. Consider că aceste scrieri sunt astăzi mai actuale, din păcate, decât în perioada în care au fost redactate. Cred că cele două articole vor fi o bună introducere pentru această reflecție care se intitulează: “Un fel de scrisoare adresată celor mai importanți demnitari publici ai Republicii Ungare, precum și liderilor uniunilor, asociațiilor, mișcărilor și partidelor politice”.
