SPERANȚA DE VIAȚĂ CREȘTE, DAR NICI BOLILE NU SE LASĂ MAI PREJOS...

Distribuie pe:

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat publicității Raportul Anual privind Statistica Mondială a Sănătății (World Health Statistics 2019), document amplu, ce analizează tendințele privind speranța de viață, cauzele deceselor la nivel global, accesul la servicii de sănătate și la tratament, diferențe între femei și bărbați în privința stării de sănătate etc., raport din care spicuim câteva aspecte interesante.

* Peste tot în lume, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, dar anii în plus nu sunt întotdeauna și ani sănătoși.

* În 2019 se vor naște peste 141 de milioane de copii: 73 de milioane de băieți și 68 de milioane de fete. Pe baza analizei riscurilor de mortalitate, rezultă că băieții vor trăi, în medie, 69,8 ani, iar fetele 74,2 ani - o diferență de 4,4 ani.

* Femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații, la toate vârstele. Ele se pot aștepta să trăiască cu 7,6% mai mult decât bărbații, la 20 de ani, și cu 14% mai mult, la 80 de ani.

* Bărbații sunt mult mai predispuși la deces din cauza bolilor netransmisibile, prevenibile și tratabile, și a accidentelor rutiere.

* Atitudinile față de asistența medicală diferă: în cazul în care bărbații și femeile se confruntă cu aceeași boală (de exemplu, SIDA sau tuberculoza), bărbații solicită îngrijiri medicale mai puțin și mai rar decât femeile. În 2016, probabilitatea ca un tânăr de 30 de ani să moară din cauza unei boli netransmisibile înainte de 70 de ani a fost cu 44% mai mare la bărbați decât la femei. Tot atunci, rata de mortalitate prin suicid a fost cu 75% mai mare la bărbați decât la femei.

* Între 2000 și 2016, speranța globală de viață a crescut cu 5,5 ani, de la 66,5 la 72,0 ani. Speranța de viață sănătoasă - numărul de ani pe care o persoană se poate aștepta să-i trăiască în sănătate deplină - a crescut de la 58,5 ani în 2000 la 63,3 ani în 2016.

* Speranța de viață este puternic influențată de venituri: în țările cu venituri mici, speranța de viață este cu 18,1 ani mai mică decât în țările cu venituri mari. Unu din 14 copii născuți într-o țară cu venituri mici moare înainte de a împlini 5 ani. În 2017, la nivel global, au murit 5,4 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani.

* Raportul dintre numărul bărbaților și cel al femeilor (M/F) se schimbă pe parcursul vieții. La nivel global, raportul M/F este de 105-110 bărbați la 100 de femei; cu toate acestea, deoarece ratele mortalității masculine sunt mai mari, raportul M/F scade de-a lungul vieții, mai ales în grupul de vârstă de peste 64 de ani.

* Deoarece incidența diferitelor boli variază odată cu vârsta și femeile trăiesc mai mult decât bărbații, unele boli pot fi mai frecvente la femei; de exemplu, riscul de boala Alzheimer este mai mare la femei decât la bărbați, în parte deoarece mai multe femei supraviețuiesc până la vârste la care boala apare cel mai frecvent.

* Femeile nu numai că au o speranță de viață mai mare decât bărbații, ci și o speranță de viață sănătoasă mai mare - 64,8 ani față de 62 de ani.

* Cauzele care contribuie cel mai mult la reducerea speranței de viață la bărbați sunt: boli cardiovasculare ischemice, accidentele rutiere, cancer pulmonar, boli pulmonare obstructive cronice, accident vascular cerebral, ciroză, tuberculoză, cancer de prostată, violență interpersonală, în timp ce, la femei, cancerul de sân și cancerul de col uterin reprezintă cauze de deces cu cel mai puternic efect în scăderea speranței de viață. Aceste afecțiuni nu reprezintă neapărat cele mai importante cauze de deces la nivel global, ci, mai degrabă, indică diferențele dintre bărbați și femei; de exemplu, malaria este o cauză importantă a decesului, dar este redusă deoarece majoritatea deceselor apar la copii, iar ratele de deces la copii, atât la băieți, cât și la fete, sunt asemănătoare.

* Unele cauze de deces apar numai la un singur sex, cum sunt cele legate de anatomia reproductivă (de exemplu, cancerul de col uterin la femei sau cancerul de prostată la bărbați).

* Alte afecțiuni pot apărea atât la femei, cât și la bărbați, dar prevalența lor este influențată de diferențele de sex biologic; de exemplu, se consideră că numărul deceselor cauzate de boli cardiace ischemice este mai mic la femei, în parte din cauza nivelurilor mai mari de estrogeni, în timp ce infecțiile cu tuberculoză pot fi mai frecvente la bărbați, parțial din motive imunologice, dar și pentru că frecventează mai des medii sociale aglomerate. În unele cazuri, ratele de deces sunt similare la bărbați și femei, dacă sunt expuși aceluiași risc, dar expunerile la risc diferă și ca urmare a unor factori precum ocupația - de exemplu, accidentele rutiere.

* Pe de altă parte, pentru aproape fiecare boală, cu excepția celor specifice organelor de reproducere (cancerul de col uterin, respectiv de prostată), bărbații sunt afectați mai mult decât femeile, încă din primii ani de viață: 2,9 milioane de băieți sub vârsta de 5 ani mor, în comparație cu 2,5 milioane de fete. Acest model continuă în adolescență și în tinerețe (leziuni, violență, sinucidere), vârsta mijlocie (diabet, boli de inimă, cancer) și vârste înaintate (tuberculoză, demență). De asemenea, la nivel mondial, numărul sinucigașilor bărbați este dublu față de cel al femeilor.

* Cele mai mari amenințări pentru sănătate rămân în continuare: HIV/SIDA, malaria, tuberculoza, hepatita, bolile tropicale netratate, bolile necontagioase - respectiv bolile de inimă, diabetul și cancerul -, bolile legate de poluarea aerului, dar și leziunile provocate de acte de violență și accidente de trafic rutier reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătate. Bolile necontagioase au provocat 41 de milioane de decese în 2016 - echivalentul a 71% din toate decesele din întreaga lume.

“În spatele fiecărei cifre din Statistica Mondială a Sănătății se află o persoană, o familie, o comunitate sau o națiune. Sarcina noastră este să folosim aceste date pentru a lua decizii politice menite a ne apropia tot mai mult de o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai dreaptă pentru toată lumea”, spune dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. (sursa - who.int/gho/world-health-statistics)

 

Lasă un comentariu