Palatul Cotroceni este una dintre cele mai importante clădiri din România, aici luându-se decizii cruciale pentru istoria țării, cum ar fi, de pildă, intrarea României în Primul Război Mondial, discutată în cadrul Consiliului de Coroană din anul 1916.
Cel care a făcut Moșia Cotroceni a fost Șerban Cantacuzino. Astfel, în 1679, domnitorul decide să construiască aici un ansamblu mănăstiresc: biserica, locuințe egumenești și chilii pentru călugări. Pe latura nordică a curții, Șerban Cantacuzino a ridicat case domnești, care au fost gazdele, timp de aproape 100 de ani, și ale domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Domeniul a suferit modificări abia în timpul domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei, acesta ordonând, în 1852, refacerea Palatului Cotroceni. “Ultima renovare semnificativă a palatului a avut loc după cutremurul din 1977, iar în perioada comunistă clădirea a fost transformată în palat al copiilor”, a povestit, într-un interviu acordat Wall-Street, Liviu Jicman, directorul general al Muzeului Național Cotroceni.
Muzeul Național Cotroceni
Muzeul Național Cotroceni a fost înființat în decembrie 1991 și ocupă aripa veche a palatului, fosta reședință domnească și regală. Deține peste 20.000 de piese din cele mai diverse domenii: artă plastică, artă decorativă, istorie, carte veche și documente și acte oficiale, numismatică, arheologie.
Administrația prezidențială își desfășoară activitatea în cea mai nouă aripă a Palatului Cotroceni, ridicată în anii '80, sub conducerea arhitectului Nicolae Vlădescu, în același stil cu restul ansamblului.
Accentul este pus nu doar pe valoarea intrinsecă a diferitelor obiecte de arte din muzeu, ci și pe semnificația lor din perspectivă istorică. “Deși Palatul Parlamentului este mult mai vizitat, cred că Muzeul Cotroceni este mult mai reprezentativ pentru istoria românilor. Dacă ar fi să descriu în câteva cuvinte acest muzeu, ar fi «povestea românilor»“, spune directorul muzeului.
Deși este unul dintre cele mai noi muzee bucureștene, Muzeul Național Cotroceni s-a impus în mediul cultural și social ca o instituție modernă, care se sincronizeză cu noile tendințe din muzeologia contemporană. Astfel, în Palatul Cotroceni sunt realizate programe științifice și expoziționale diverse. “Avem câte o nouă expoziție la 1-2 luni. În septembrie, de exemplu, vom avea o expoziție dedicată evoluției ansamblului Cotroceni. De asemenea, organizăm și colocvii, unul de tradiție fiind colocviul național de istorie. Pentru copii, mai organizăm ore de istorie sau de caligrafie la muzeu”.
“Este foarte important ca aceia care vor să viziteze muzeul să se programeze cu 1-2 zile înainte și să aibă la ei un document de identitate - înainte de intrarea în muzeu, se face un control de securitate, fiind un obiectiv sub supravegherea SPP”. În cazul expozițiilor temporare, nu este nevoie de programare prealabilă, însă și aici actul de identitate este obligatoriu.
Tarife de vizitare:
* Vizitatori români: 12 lei/ persoană
* Vizitatori străini: 27 lei/ persoană (12 lei preț acces muzeu și 15 lei taxa ghidaj limba străină)
* Elevi clasele V-XII, studenți, pensionari: 6 lei/ persoană
* Elevi clasele I-IV: 4 lei/ persoană
* Elevi și studenți străini: 21 lei/ persoană (6 lei preț acces muzeu și 15 lei taxa ghidaj limba străină)
Intrare este gratuită pentru: veterani de război, preșcolari, persoane cu handicap, eroi ai Revoluției, membri I.C.O.M., I.C.O.M.O.S., membrii U.A.P., specialiști din muzee și biblioteci, membrii Societății Colecționarilor de Artă din România.
Preț expoziții temporare: 5-10 lei/ persoană (în funcție de expoziție).
