STATISTICI ÎNGRIJORĂTOARE - EUROPENII... CAM TRAG LA MĂSEA!

Distribuie pe:

Cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dat publicității săptămâna trecută la Copenhaga, arată că ratele consumului excesiv de alcool în Europa nu au scăzut, așa cum era de așteptat, chiar dacă toate țările au semnat Planul european de acțiune pentru reducerea consumului excesiv de alcool 2012-2020.

“Raportul pe 2019 privind consumul de alcool din 30 de țări europene - 2019”, care se bazează pe datele culese din 2010 până în 2016, arată că, anual, în Europa, peste 290.000 de persoane își pierd viața din cauze imputabile alcoolului, specialiștii OMS îndemnând statele să adopte politici mai ferme în acest domeniu.

OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool pur, în cazul bărbaților, respectiv 40 grame alcool pur, în cazul femeilor, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

În medie, adulții (în vârstă de 15 ani și peste) din țările Uniunii Europene, plus Norvegia și Elveția, beau mai mult de 3 sticle de vin pe săptămână - un nivel de consum care duce la consecințe grave asupra sănătății. Episoadele de “beție cruntă” reprezintă, de asemenea, o problemă. Peste 30% dintre subiecții studiului declară că au băut, o dată, mai mut de 60 g de alcool pur, în ultimele 30 de zile - ceea ce înseamnă că au consumat, la o singură ocazie, mai mult de 5 băuturi alcoolice. Acest model nociv al consumului de alcool reprezintă o problemă deosebită în rândul bărbaților (47,4%), comparativ cu femeile (14,4%) și este cel mai răspândit în Țările Baltice, Cehia și Luxemburg.

“Consumul de alcool a scăzut în multe țări europene, dar nu destul. Autoritățile trebuie să aplice strategii despre care știm că sunt eficiente: creșterea prețurilor, limitarea disponibilității și interzicerea publicității. Cu până la 800 de europeni care mor, zilnic, din cauza bolilor asociate alcoolului, trebuie să facem mai mult pentru a continua lupta”, a spus dr. Zsuzsanna Jakab, director regional OMS pentru Europa.

Alcoolul este o substanță psihoactivă, care afectează sănătatea fizică și mintală. Din totalul deceselor cauzate de alcool în țările UE (plus Elveția și Norvegia), 76,4% se datorează bolilor netransmisibile, precum cancerul, ciroza hepatică și bolile cardiovasculare, iar 18,3% sunt cauzate de afecțiuni atribuite alcoolului, cum ar fi cele rezultate din accidente de trafic rutier, sinucideri și crime. Aceste decese pot fi prevenite și, din punct de vedere medical, reprezintă o povară imensă asupra țărilor europene.

Deși s-a înregistrat o scădere generală a numărului deceselor, raportul relevă că în UE alcoolul este încă responsabil pentru 5,5% din totalul acestora. În 2016, din cauza bolilor cauzate de consumul de alcool au murit 291.100 de persoane și s-au pierdut 7,6 milioane de potențiali de ani de viață activă, fie din cauza mortalității premature, fie din cauza bolilor asociate consumului de alcool.

Raportul arată că, la adolescenți și la tineri, numărul deceselor cauzate de alcool rămâne inacceptabil de mare, peste tot în Europa. Majoritatea acestor decese pot fi prevenite, spun autorii, subliniind că societatea trebuie să înțeleagă că alcoolul este o cauză principală nu doar a pierderii de ani de viață activă, ci și a declinului productivității și al dezvoltării economice.

Impactul consumului de alcool variază în funcție de factori de risc, cum ar fi tutunul, regimul alimentar, sărăcia, accesul la îngrijiri medicale, impunându-se reducerea inechităților dintre state, pentru a atenua costurile societale atribuite consumului de alcool. În Europa, din punct de vedere medical, efectul negativ al acestor inechități îi afectează în mod disproporționat pe adolescenții și pe adulții tineri. Raportul arată că 1 din 4 decese în rândul acestei categorii este asociat consumului de alcool.

“Când vedem că alcoolul este unul dintre cei mai mari ucigași ai tinerilor noștri, nu ne putem permite să stăm cu mâinile în sân. Vorbim de un produs masiv comercializat și accesibil tinerilor, în ciuda dovezilor că are un efect dăunător asupra sănătății fizice și mintale. Aceasta este următoarea generație de lideri și trebuie să o protejăm. Ne-a mai rămas doar un an din Planul de acțiune, deci eforturile trebuiesc intensificate serios”, a spus dr. Carina Ferreira-Borges, manager de program pentru alcool și droguri ilicite, Oficiul regional OMS Europa.

 

...ȘI ROMÂNII-S... EUROPENI

Potrivit Raportului din iulie 2018 al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani și peste este de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o tendință crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 25% este reprezentat de alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control. Consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare este de 21,3 litri de alcool pur/persoană/an.

Aproximativ 92% din bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, iar două treimi din populație consumă alcool în mod regulat. România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum. Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% dintre români consumă vin. Băuturile spirtoase sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de 35-65 ani.

România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv, care reprezintă consumul cu cele mai înalte riscuri din punct de vedere al consecințelor medicale, sociale și legale.

În țara noastră mor, anual, peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceștia mor în perioada activă a vieții lor (între 20 și 64 de ani).

România înregistrează cea mai înaltă rată standardizată a mortalității atribuibile alcoolului din UE în rândul femeilor și locul 4 la bărbați. Peste 14% din anii potențiali de viață în rândul populației feminine și 25,4% la bărbați sunt pierduți prin decese legate de alcool. Aproximativ 4% din deficitul speranței de viață la femei și 18% la bărbați este atribuit alcoolului, în condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai reduse speranțe de viață din UE. România ocupă locul 2 (după Lituania) din punct de vedere al victimelor agresiunilor fizice legate de consumul de alcool. (surse - euro.who.int, insp.gov.ro, EurostatStatistics)

Lasă un comentariu