Stabilită printr-o Hotărâre de Guvern din 2002 pentru a atrage atenția asupra potențialului și problemelor pe care le prezintă zonele montane, Ziua Muntelui - care marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României - a devenit mai degrabă prilej de tristețe decât de sărbătoare, dată fiind înrăutățirea continuă a situației arealului montan.
Prin lege, această zi urma să fie sărbătorită prin manifestări speciale - conferințe, seminarii, schimburi de experiență etc., organizate de administrațiile publice locale în parteneriat cu școlile, instituțiile agricole și silvice, cu invitarea agricultorilor și a membrilor comunității locale.
După aproape 20 de ani, în loc să realizeze proiecte și să adopte legi care să ajute la protejarea mediului înconjurător și la valorificarea zonelor montane, autoritățile nu au făcut decât să constate că situația se înrăutățește, atrag atenția colegii de la eMunte.ro, publicație dedicată pasionaților de munte și sporturi montane: “Peste 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar annual din pădurile României în urma tăierilor ilegale. Printre acestea, și păduri virgine. Cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafață de păduri virgine din eco-regiunea carpatică (250.000 de hectare dintr-un total de 322.000), doar 18% din aceasta are un oarecare statut de protecție, prin faptul că sunt incluse în arii protejate. Restul de suprafață nu are nicio formă de protecție și se află în pericolul de a fi distrusă, în mod legal. Pădurile din România reprezintă doar unul dintre motivele pentru care autoritățile românești ar trebui să adopte, de urgență, legi concrete, cu pedepse dure, pentru cei care își bat joc de aurul verde al țării”.
Iată alte motive pe care autoritățile ar trebui să le ia în considerare, potrivit sursei citate:
* Munții Carpați reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km. Dintre aceștia, aproximativ 800 de km se desfășoară în România. Totodată, la noi în țară se află și cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș - Gutâi - Țibleș - Călimani - Gurghiu - Harghita.
* În Carpații românești există peste 12.000 de peșteri, iar 76 dintre ele au o lungime de peste doi km. În Peștera Coliboaia, Munții Bihor, se găsesc cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală și de Est. Numite și picturi negre, acestea reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, o felină, un urs și doi rinoceri. Picturile din Peștera Coliboaia au fost descoperite la începutul anului 2010 și au o vechime de 32.000 de ani. Totodată, în Carpații românești se află și al doilea cel mai mare ghețar subteran din Europa - Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește un bloc de gheață cu un volum de 80.000 de metri pătrați și care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani.
* În Munții Orăștiei se găsește Sarmizegetusa Regia, cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roșie, Costești - Blidaru, Costești - Cetățuie, Căpâlna și Bănița) erau parte a unui sistem defensiv, folosit de Decebal pentru apărare și protecție contra cuceririi romane. Situl arheologic din Munții Orăștiei este, în prezent, parte a patrimoniului cultural mondial UNESCO.
* Pe 14 septembrie 1928 a avut loc și inaugurarea oficială a Crucii Caraiman, monument istoric care a fost construit între 1926 și 1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, a fost desemnată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record.
