Într-o amplă postare pe Facebook, preluată de presa centrală, fostul șef al SPP, generalul Dumitru Iliescu, susține că decizia arestării lui Liviu Dragnea a fost luată la Washington, din cauza legăturilor sale cu Rusia și China și este legată de controversata Lege Offshore, prin care marile companii urmau să piardă miliarde de dolari și posibilitatea de a dispune, potrivit intereselor proprii, de gazele din Marea Neagră. Concret, susține generalul, în confruntarea pentru menținerea supremației mondiale în raport cu Rusia și China, SUA au perceput demersurile lui Dragnea ca pe un real pericol în realizarea intereselor geostrategice americane, inclusiv în ce privește achiziționarea de tehnică militară.
Iată câteva pasaje relevante din textul publicat de fostul șef al SPP:
„Executarea fostului lider al PSD, Liviu Dragnea, la sfârșitul lunii mai, nu a fost decisă la București, așa cum cred mulți analiști politici și comentatori pe la diversele posturi TV, ci la Washington D.C.! Acest aspect nu este un secret. Am prezentat, cu mult timp înainte de a fi condamnat, de ce Liviu Dragnea este o țintă și ce i se pregătește. Nu am să reiau acum toate elementele prezentate deja, puteți lectura postările mele anterioare despre fostul șef al Camerei Deputaților, și le veți găsi. Cert este însă că Liviu Dragnea a vrut ca nouă, românilor, să ne fie puțin mai bine, și exact pentru asta a fost executat. În momentul în care a făcut afirmația, în mod public, că nimeni nu mai poate lua din România ceea
ce vrea, fără să plătească nimic, dar și faptul că vor fi acceptate doar acele acțiuni care nu aduc atingere intereselor naționale, și-a semnat singur condamnarea. Această afirmație, pe care stăpânul nostru strategic a primit-o ca pe o lovitură reală și directă, urma unor demersuri deja inițiate, și anume Legea offshore, prin care mega companiile lor erau văduvite de multe miliarde de dolari și de posibilitatea de a dispune cum doreau de gazele din Marea Neagră, deciziile lui Dragnea de a nu da, fără o analiză serioasă și la adevărata valoare, obiectivele strategice pe care le mai are încă România, de a interzice dublul standard pentru produsele importate din Vest, de sprijinire a producătorilor autohtoni în competiția cu marile companii străine existente pe piața internă, și numărul exemplelor ar putea continua.
Ce nu s-a spus până acum și este de fapt motivul substanțial, deasupra tuturor motivelor, fiecare în parte foarte important, și care a dus la condamnarea rapidă a liderului celui mai mare partid politic din țara noastră, sunt de fapt semnalele transmise de acesta și dorința lui ca România să dezvolte relații bune cu Rusia și, mai ales, cu China. (...)
Or, atâta timp cât Liviu Dragnea era președintele partidului care controla Guvernul și Parlamentul României, care puteau aproba sau nu acțiunile americane în această zonă, iar decizia lor nu era facultativă, el apărea în ochii acestora ca un obstacol major ce trebuia îndepărtat. Renunțarea SUA la Tratatul INF nu a fost determinată de încălcarea de către Rusia a acestui tratat, ci de faptul că o altă superputere, în speță China, care nu era parte a tratatului, a dezvoltat sisteme de rachete intermediare și le-a amplasat în zone strategice, care afectează interesele americane în zonele respective. Imediat după denunțarea tratatului respectiv, SUA au trecut la instalarea sistemelor de rachete, interzise până atunci în țări prietene din Asia de Est, încercând să echilibreze balanța în zonă. Dar intenția americanilor nu se limitează doar la aceste măsuri. Ei au decis să instaleze asemenea sisteme și în Europa de Est, în speță în Polonia și România. Acest demers se impune a fi îmbrățișat și de liderii cu decizie politică și administrativă, dar și de autoritățile publice cele mai importante ale statului nostru. Ar fi putut fi acceptate de Liviu Dragnea, cel care controla aceste autorități? Americanii au considerat că nu, și l-au trimis la ghilotină. (...) Din acest motiv i-au interzis să mai intre în SUA (…). Pornirea americanilor împotriva liderului din Teleorman a fost așa de puternică încât i-a sancționat cu aceeași măsură și copiii, care sunt total nevinovați. I-ar fi pedepsit și nepoții și strănepoții dacă i-ar fi avut. De ce? Dragnea nu este un terorist, nu este un criminal, nu a pus bombe și nu a ucis oameni nevinovați, de fapt nu a ucis pe nimeni, nu a fost acuzat că și-a însușit milioane de dolari din banii publici, așa cum au făcut mulți americani, la ei, la noi și în multe alte țări, vorbim doar de angajarea a două persoane care lucrau la partid, și nu la el acasă, în condițiile în care prejudiciul a fost calculat la 8.000 de euro, care deja fuseseră recuperați. Atunci, de ce asemenea sancțiuni, care nu au nimic de-a face cu atât de trâmbițata democrație americană, de ce atâta înverșunare împotriva lui Dragnea?
Explicația este una singură! Dragnea era cel care s-a opus planurilor americane de a ne atrage în acțiuni deosebit de periculoase împotriva Chinei și Rusiei. El le-a cerut, actualului și fostului ministru al apărării, să analizeze în mod serios noile achiziții de tehnică militară din SUA, văzând presiunile puternice venite din partea partenerului strategic, și să evalueze pericolele și riscurile dacă acceptăm propunerile americanilor. Adică, a dat semnalul că nu dorim achiziționarea pe multe, chiar foarte multe miliarde de dolari, și instalarea sistemelor de rachete interzise prin Tratatul INF. El și-a dat seama de pericolul pe care și-l asumă România, acela de a înceta să mai existe, dacă aprobă solicitările Unchiului Sam. Multora dintre voi nu vă vine să credeți aceste afirmații și, în consecință, am să vă prezint ce gândesc strategii americani despre aceste acțiuni".
În susținerea afirmațiilor sale, generalul Iliescu citează un articol semnat de analistul american Paul Craig Roberts, fost secretar adjunct al Trezoreriei americane pentru politica economică în timpul lui Ronald Reagan, profesor universitar, în prezent Director al Institutului de Economie Politică, articol intitulat „Iresponsabilitatea micilor națiuni" („The Irresponsibility of Small Nations", http://www.paulcraigroberts.org, 23 august 2019), preluat de globalresearch.ca/irresponsibility-small-nations/5687081 , cu referire directă la România și Polonia, publicat imediat după vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă.
Iată ce afirmă analistul american:
„Tratatul INF (Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară de Acțiune -n.n.) a fost, poate, cea mai importantă înțelegere dintre toate cele privitoare la controlul armamentului încheiate de președinții americani din secolul 20 și abandonat acum, în secolul 21, de guvernele neo-conservatoare americane. Tratatul anihila amenințarea rachetelor rusești asupra Europei și amenințarea rachetelor americane din Europa asupra Rusiei. Importanța tratatului e legată de reducerea riscului de război nuclear accidental.
Sistemele de avertizare au o lungă istorie a alarmelor false. Problema rachetelor americane de la granița Rusiei este aceea că ele nu lasă niciun interval de reflecție sau de contact cu Washingtonul, atunci când Moscova primește o falsă alarmă. Având în vedere iresponsabilitatea cu care guvernările americane de la Clinton încoace au crescut tensiunile cu Rusia, rachetele aflate la frontiera Rusiei impun practic conducerii statului rus să acționeze imediat, apăsând pe buton imediat ce sună alarma (...)
Tratatul încheiat de Reagan și Gorbaciov în 1987 eliminase această amenințare. La ce servește resuscitarea ei? De ce tace Congresul? De ce tace Europa? De ce tace media din SUA și din Europa? De ce facilitează această amenințare România și Polonia, permițând rachetelor americane să staționeze pe teritoriul lor?
E aproape sigur că guvernul român și cel polonez au căpătat saci de bani de la complexul militaro-securitar american care vrea contracte de multe miliarde pentru a produce noi rachete. Aici vedem extrema iresponsabilitate a țărilor mici. Fără guvernele corupte și neghioabe ale României și Poloniei, Washingtonul nu ar putea reînvia o amenințare îngropată acum 31 de ani de Reagan și Gorbaciov.
Nici măcar statul-marionetă al Germaniei ocupate nu a acceptat să adăpostească rachetele. Dar două state insignifiante, lipsite de importanță în lume, supun toată planeta la riscul războiului nuclear, pentru ca niște politicieni români și polonezi să încaseze câteva milioane de dolari. Rachetele de la granița Rusiei, care nu îngăduie niciun interval de reacție, sunt o problemă gravă pentru Rusia. Eu tot aștept ca Rusia să anunțe că, la primul semn, au fost lansate rachete din România sau din Polonia, cele două țări vor înceta, pe loc, să existe. Asta ar putea trezi populațiile din România și din Polonia la realitate, făcându-le să perceapă primejdia în care le pun guvernele lor corupte.
De ce nu constituie provocările din România și din Polonia o justificare suficientă pentru ca Rusia că ocupe preventiv ambele țări? E o provocare mai mare ca Rusia să ocupe cele două țări, decât ca ele să adăpostească rachetele americane împotriva Rusiei? De ce doar prima ar fi o provocare, nu și cealaltă?
Nimeni nu poate veni în ajutorul României și Poloniei, nici dacă ar vrea. NATO e o glumă. N-ar rezista o zi într-o confruntare cu Rusia. Crede cineva că Statele Unite au de gând să se sinucidă pentru România și Polonia?"
„Concluzia o trageți voi!"- se arată în finalul textului postat de fostul șef SPP.
