Adunarea de la Blaj, 3/15 mai 1848, sub bolțile Catedralei blăjene, într-o clipă de grea cumpănă pentru neamul românesc, când promisiunile mieroase, dar otrăvite ale Ungariei, de unire cu Ardealul făcuse destui adepți, providența ne-a întins o mână de ajutor în persoana lui SIMION BĂRNUȚIU, ca el să ne arate capcanele ascunse în spatele acestei oferte.
Atunci, în acea clipă de mare importanță pentru noi, acest mare și autentic patriot român, a descâlcit în fața mulțimii și a ,,inteligenței ardelene" firul urzelilor mârșăviei ungurești, trezind din amorțire poporul și conștiința noastră națională. Atunci, discursul său profetic, emoționant, având o mare și puternică încărcătură patriotică, susținut cu multe argumente de nezdruncinat, a schimbat soarta acestui colț de lume.
Despre omul Simion Bărnuțiu și activitatea sa, ne-au vorbit la „Casa Iancului", miercuri, 18.09.2019, domnii: ing. TRAIAN SABĂU și domnul prof. MIHAI MONORANU. Din materialele susținute de cei doi conferențiari, am aflat următoarele date de interes, și anume: Simion Bărnuțiu s-a născut la 21 iulie 1808 în Bocșa Română, fiind bunicul lui Ion Brătianu. Clasele primare le face la Șimleul Silvaniei, gimnaziul la Carei, iar în anul 1825 este admis ca student la Facultatea de Filosofie din Blaj. După absolvire, timp de 10 ani, 1829-1839, este profesor la această facultate, convingerile sale punându-și amprenta pe educația și conștiința multor viitoare personalități istorice și politice pe care le-a dat Blajul, mai ales pentru Revoluția de la 1848 din Ardeal;
Intră în conflict cu Episcopul Lemeni și politica sa despotică, motiv pentru care este eliminat din cadrul corpului didactic. Pleacă la Sibiu, unde se înscrie la Facultatea de drept;
La 25 martie 1848 redactează „Proclamația către români" cel mai avansat program analitic românesc pentru acea vreme, în care el cerea: convocarea Congresului Național Român, libertatea individuală prin suprimarea iobăgiei, liberate națională, toate acestea fiind puncte de plecare pentru construirea conștiinței naționale românești;
Este organizatorul Adunării din „Duminica Tomii", 18 aprilie 1848, iar la Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății din Blaj, 3/15 mai 1848, este ales vicepreședintele adunării.;
Punctul culminant al activității sale îl reprezintă Proclamația scrisă și citită de el, la Catedrala din Blaj, comentată și comunicată mulțimii de ceilalți participanți la adunare, o capodoperă dată de densitatea și coerența ideilor exprimate, în cuprinsul căreia și-a putut afirma talentul de mare orator, de logician desăvârșit, de filosof, de istoric și mai ales de mare patriot român. A fost momentul de început al formării conștiinței naționale, care a avut un rol hotărâtor în cuprinsul Revoluției de la 1848 din Țările Române și, mai apoi, a tuturor evenimentelor istorice ce au urmat, până la Marea Unire de la 1918 de la Alba Iulia.
În opinia contemporanilor săi, Simion Bărnuțiu a fost un adevărat ,,profet naționalist", un ,,făuritor de conștiință românească" care a modelat, prin personalitatea sa, atitudinea și acțiunile generației sale și a celor care i-au urmat. Iată câteva idei din discursul său:
- libertatea este valoarea supremă a unei nații, ea nu poate fi decât națională; în urma războaielor nu se nasc drepturi de proprietate, ci doar de posesiune, și asta doar până când cel subjugat își recapătă libertatea; dreptul român nu a fost și nu poate fi intabulat nicăieri în altă parte a lumii; Ardealul este o propietate românească a tuturor românilor, îndemnându-i pe politicieni astfel: țineți cu poporul, ca să nu rătăciți calea lui cea adevărată.
După eșecul Revoluției de la 1848 se refugiază în Țara Românească, apoi pleacă la Paris, iar între anii 1854 - 1863 îl găsim ca profesor la Academia Mihăileană și Universitatea din Iași, unde desfășoară o bogată activitate didactică și științifică. A decedat la 28 mai 1864. Este înmormântat, după dorința sa, la Bocșa Română.
Au întregit comunicările prof. GHEORGHE NISTOR și jrs.IOAN BERȚA, iar clipa de poezie a fost susținută de jrs. SILVIU RAȚIU și subsemnatul.
