NOSTALGIE PENTRU SATUL NATAL

În urmă cu puțin timp, cristurenii și-au sărbătorit multi seculara existență a satului natal - 730 de ani de la atestarea sa istorică.

În lunga perioadă a existenței sale, administrația locală, bisericile și școala au avut un rol determinant în dezvoltarea acestui așezământ uman, la nivel social, cultural și creștinesc. La fel ca la multe sate transilvane, așezate în județele străbătute de apele domoale ale Mureșului și cele agitate ale Arieșului, vatra satului Cristur-Grindeni a fost spațiul fertil în cadrul căruia, sub auspiciile acestor instituții, s-au dezvoltat și conservat valorile spirituale, culturale și morale ale populației locale. Pitit și protejat natural, în trei părți de dealuri, având o singură deschidere spre răsărit, unde se află calea de acces spre Luduș, centru administrativ de plasă. Cum satul se află pe raza județului Turda-Arieș, cristurenii și-au deschis și o a doua cale spre apus, prin Pădurea Fideului și câmpia creată de apele Arieșului, până la Turda. La Luduș și la Turda își valorificau cristurenii produsele agricole realizate în gospodăria proprie: cereale, animale, păsări, produse lactate, ouă etc. Tot aici își rezolvau cristurenii și problemele administrative și juridice, ce depășeau competențele primăriei locale. Cadrul natural și așezarea geografică au constituit un scut protector împotriva influențelor nefaste care s-ar fi putut abate asupra satului, ca ecou al tulburărilor cauzate de revoltele, revoluțiile și războaiele ce au avut loc pe pământul transilvan, ce nu au fost puține la număr. Amintim aici, că în mai puțin de cinci veacuri de la revoltă, în Banat, a fraților Vlad și Mihai Dan, din anul 1387 și până la Revoluția lui Avram Iancu de la 1848, țărănimea transilvană a declanșat nu mai puțin de 16 răscoale și revoluții, aproape în totalitate dezlănțuite și purtate de români, pentru dreptate, libertate și egalitate între naționalitățile conlocuitoare. Ca date mai recente, ne aducem aminte și de cele două războaie mondiale, la care au participat și fiii satului nostru.

Aminteam de existența unei protecții naturale, precum și una datorată așezării geografice a localității, care însă nu au putut elimina în totalitate influențele nefaste cauzate de fenomenele și mișcările sociale amintite. Ecoul acestora au provocat tulburări asupra liniștii și conviețuirii pașnice a populației locale, formate majoritar de români si unguri. Acest lucru s-a petrecut în anul revoluționar 1848 și în anii de sfârșit ai celor două războaie mondiale. În restul timpului, cele cumulate reprezintă sute de ani, conviețuirea și conlucrarea dintre cele două etnii a funcționat la cote de normalitate, creându-se condițiile favorabile pentru dezvoltarea armonioasă a obiceiurilor, valorilor culturale și spirituale în cardul fiecărei etnii în parte. Îngrijorător semnalăm faptul că vatra satelor românești, de aproape șapte decenii, traversează o perioadă de criză gravă. Fenomenul de criză, situându-se între două limite bine conturate, pe de o parte, se situează idealizarea nostalgică, iar la partea opusă, apare fenomenul de abandonare a acestuia. Aceste aspecte se manifestă pregnant și în viața cristurenilor: locurile natale sunt părăsite de generațiile tinere; solidaritatea dintre cei rămași acasă este puternic zdruncinată; tradițiile populare și viața cultural-sportivă au rămas de domeniul trecutului. Pe vremuri, satul NU avea cămin cultural, dar avea ansamblu coral, formație de dansuri populare, avea o bibliotecă sătească, o echipă de fotbal ? Astăzi nu mai are nimic din toate acestea. A rămas doar cu promisiunile electorale ale așa-zișilor oameni politici de la nivel local și județean sau ale celor veniți de mai sus, rostite de aceștia din patru în patru ani. Ținând seama de toate aceste aspecte, oamenii de bună credință care mai țin la casa părintească, la vatra satului natal și la instituțiile de educație, au căutat soluții pentru renașterea vieții spirituale și culturale pe vatra satului natal. Totul a început în ziua a doua de Paști, din anul 2008, în urma discuțiilor începute la Primăria comunei, cu primarul Ghe. Pantea și continuate în sat cu localnicii, preoții și foștii dăscăli ai școlii. Astfel, începând cu anul 2008 și până în acest an (cu un an de pauză - 2018) în sat, cu sprjinul, de astă dată, al primarului Marius Cucerzan, au fost organizate pe vatra satului manifestări de genul “fiii satului”. În principal, acțiunile desfășurate în cardul acestor manifestări au constituit un bun prilej pentru reîntregirea temporară a familiilor, de împărtășire a unor experiențe de viață și profesionale între generații, de întărire a rolului școlii și a bisericilor, informarea și educarea generației tinere; au fost inițiate acțiuni pentru omagierea cristurenilor eroi căzuți pe front în cele două războaie mondiale, s-au acordat diplome și distincții localnicilor cu merite deosebite în domeniile lor de activitate, au fost lansate cărți și s-a organizat o interesantă expoziție, toate legate de viață și participarea cristurenilor la evenimentele majore ale vremurilor trecute. Toate aceste acțiuni de mare sensibilitate sufletească au fost mult apreciate de numeroșii participanți; ele trebuie continuate în interesul susținerii și ameliorării vieții în satul nostru. Ne așteptăm ca în viitor să existe o mai strânsă solidaritate între locuitorii de pe vatra satului, dintre aceștia și cei stabiliți pe alte meleaguri, dar și de un mai larg sprijin și implicare din partea autorităților locale numite aici: bisericile, școala și primăria.

Mulțumim redacției ziarului “Cuvântul liber”, care onorează satul transilvan, găsind spațiu și înțelegere pentru publicarea în paginile sale și a unor episoade din viața satului nostru, Cristur-Grindeni.

 

Lasă un comentariu