Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în luna august 2019, rata șomajului a coborât la 3,8%, în timp ce rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este mult peste medie, respectiv de 16%.
De ce renunță tinerii la studiile superioare
Dintre tinerii care nu își mai continuă studiile, majoritatea (61,3%) nu au resurse și nu cred că pot îmbina studiile cu munca, aceștia spunând că au trebuit să muncească, să se întrețină, invocând motive economice (nu au avut resurse, bani), aproape un sfert (23,4%) au picat examenele, iar 5,9% spun că le este suficientă atâta școală, se arată în studiul INS privind tranziția adolescenților români de la școală la muncă.
Dintre cei care își continuă educația, majoritatea sunt studenți și aproximativ 60% vor să urmeze un master în străinătate. Jumătate dintre ei au experiență în muncă, un sfert lucrând și în prezent, chiar dacă nu au o experiență într-un domeniu legat de specializarea urmată sau într-un loc de muncă care să îi ajute în realizarea planurilor de carieră. Ei s-au angajat fie printr-un interviu-concurs, fie prin recomandare din partea unei cunoștințe (prieten), iar aproximativ 10% dintre ei au fost ajutați de părinți să își găsească un loc de muncă.
De ce muncesc studenții
Cei mai mulți dintre studenți sunt sprijiniți de părinți pentru a se descurca în viața de zi cu zi, iar majoritatea dintre cei care lucrează (80%) spun că o fac pentru bani și doar 20% pentru a câștiga experiență.
Dintre cei care nu muncesc spun că vor să se dedice studiului, afirmând că nu ar face față și pregătirii educaționale și muncii. Pe locul doi se situează lipsa de experiență și a tinereții pe care le invocă angajatorii, un procent semnificativ spun că nu doresc să muncească, iar alții nu sunt interesați de locurile de muncă, pentru că nu găsesc în domeniul în care ei se specializează sau că nu i-a ajutat nimeni să găsească un loc de muncă.
Un an în plus de școală adaugă 8,5% la salariu
Câștigurile absolvenților de facultate le depășesc cu 67% pe cele ale celor care au terminat doar ciclul superior al liceului. Aceasta înseamnă că un an în plus de școală crește veniturile salariale cu 8,5%. În medie, o persoană cu studii superioare se poate aștepta să câștige de 1,36 ori mai mult decât o persoană cu studii medii, care, la rândul său, poate câștiga de 1,17 ori mai mult decât o persoană fără studii medii. Avantajele studiilor superioare cresc odată cu vârsta, în timp ce beneficiile studiilor medii rămân constante la nivelul tuturor grupelor de vârstă.
Și, totuși, parcurgerea unei experiențe educaționale într-o universitate nu asigură neapărat și succesul inserției pe piața muncii, întrucât universitățile nu oferă studenților cunoștințe și competențe tehnice sau specifice profesiilor la nivelul cerut pe piața muncii.
Învățământul superior, insuficient adaptat la piața muncii
Tinerii spun că sistemul de învățământ superior este insuficient adaptat la nevoile dinamice ale pieței muncii, deoarece curricula este mai mult teoretică, făcându-i să se simtă nepregătiți și lipsiți de abilitățile practice necesare pe piața muncii, majoritatea absolvenților apreciind ca necesară dezvoltarea competențelor profesionale prin educație și formare continuă și după finalizarea programului de studii.
Prima prioritate a tinerilor (aproape o treime) în viitorul apropiat este găsirea unui loc de muncă mai bun, însă doar 14% au ca principal obiectiv să își îmbunătățească pregătirea profesională.
Tinerii români, cei mai săraci din Uniunea Europeană
Tinerii din România au acces mai târziu și în măsură mai mică la piața muncii, iar veniturile obținute sunt mai scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18 și 24 de ani care lucrează. 30,7% dintre aceștia sunt considerați săraci, deși au un loc de muncă, în timp ce în UE procentul este de 11,2%.
Chiar dacă muncesc, tinerii tot sunt expuși riscului de sărăcie.
Astfel, unul din zece tineri care lucrează continuă să trăiască în sărăcie, ceea ce ilustrează faptul că și calitatea integrării tinerilor pe piața muncii trebuie să fie îmbunătățită.
O mare parte a șomajului în rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu-se mai mult de 1 an, iar 43,3% din totalul șomerilor între 15 și 24 de ani sunt șomeri pe termen lung.
Un număr considerabil de tineri neocupați, atât din grupa de vârstă 15-24 ani, cât și din grupa de vârstă 25-34 ani, au renunțat să mai caute un loc de muncă (fie cred că nu există locuri libere sau nu știu unde să caute, fie nu se simt pregătiți profesional sau cred că nu vor găsi din cauza vârstei, fie au fost descurajați de eșecul la căutările anterioare).
