Un studiu recent, realizat de Unlock Market Research, în rândul copiilor și tinerilor români din marile orașe, arată că aproape un sfert din generația Z are o perspectivă negativă asupra viitorului, iar specialiștii atrag atenția asupra efectelor psihologice pe termen lung al anxietăților tot mai răspândite.
Tinerii din generația Z (numită și Generația Tech, Generația Net sau Nativi Digitali) sunt născuți după anul 2000, fiind cea mai numeroasă generație care a existat vreodată, estimările ajungând la 2,52 miliarde de reprezentanți la nivel global.
Distrugerea naturii, cea mai mare teamă
Potrivit studiului, copiii și tinerii români consideră că principalele motive de îngrijorare atunci când se gândesc la viitor sunt distrugerea naturii (24%), poluarea (21%), pierderea umanității prin supratehnologizare (16%), sărăcia (11%) și înrăirea oamenilor (10%).
Creșterea anxietății cu privire la viitor în rândul copiilor face ca generația Z să fie mai puțin deschisă la explorare și la ieșirea din zona de confort, iar specialiștii în studiul generației Z la nivel global vorbesc despre un nou trend, numit Staycation, care se descrie prin dorința tinerilor din ziua de azi de a petrece mai mult timp acasă, într-un mediu sigur, pe care îl pot controla virtual, mai degrabă decât să iasă în lume și să exploreze. Lumea exterioară este privită ca o necunoscută plină de pericole și atunci preferă să se izoleze într-o lume interioară suficient de bogată cât să nu îi plictisească.
Chiar și optimiștii sunt... pesimiști
Deși interviurile realizate în cadrul studiului au scos la iveală răspunsuri îngrijorătoare, precum preferința unora dintre tineri pentru lumea virtuală în detrimentului celei reale, trei sferturi dintre aceștia consideră, totuși, că există și perspective pozitive în viitor, precum dezvoltarea tehnologică (31%), automatizarea - robotizarea (28%), oamenii vor fi mai buni (19%), mai puțin stres și muncă (19%) și școli mai bune (12%).
Cu toate acestea, specialiștii consideră că perspectiva pozitivă asupra viitorului este mai degrabă un indicator al speranței de mai bine, avându-se în vedere că în discuțiile individuale chiar și optimiștii au exprimat motive de îngrijorare în legătură cu viitorul lor și al omenirii în general.
“Constructor de roboți”, cea mai dorită meserie
Întrebați care cred ei că vor fi meseriile viitorului și cum ar prefera să lucreze (în ce sistem, ce fel de program), tinerii intervievați au scos la iveală câteva rezultate semnificative.
Nu doar că aria de ocupații este mult diferită de cea a altor generații, dar se observă un interes crescut pentru antreprenoriat, cea mai populară meserie a viitorului în perceptia lor fiind aceea de... “constructor de roboți” (39%), urmată de cea de specialist în digital media (influencer, vlogger, youtuber) - 25%. Doar 5% dintre ei ar dori să devină specialist în salvarea mediului, deși mulți sunt foarte îngrijorați de faptul că planeta se distruge.
Detașare și lipsă de motivare...
Atitudinea față de job a tinerilor din generația Z este aceea că majoritatea lor spun că își doresc să aibă propria lor afacere (33%), să lucreze în sistem flexibil (20%) sau să aibă birouri mobile, oriunde s-ar afla (18%).
Rezultatele subliniază nevoia de libertate și de independență a copiilor și tinerilor din zilele noastre, dar și o detașare și o lipsă de motivare mai mari comparativ cu alte generații.
Toate aceste caracteristici pot fi rezultatul recompensării imediate cu care ei au fost obișnuiți în online, ceea ce face ca generația Z (și probabil și generațiile ce vor urma) să fie mai vulnerabile în situații care presupun efort susținut și consistent.
***
Studiul a fost realizat prin 44 de interviuri în profunzime cu perechi de prieteni și 100 de interviuri online, în patru orașe mari (București, Iași, Cluj și Timișoara), cu copii și tineri cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani. Studiul este realizat în valuri periodice, pe parcursul unui an, rezultatele prezentate corespunzând primului val de colectare.
