Din Monitorul Social emis de Institutul Național de Statistică (INS), aflăm că, în anul 2018, peste jumătate de milion de români au renunțat să mai obțină îngrijire medicală, întrucât considerau că nu își mai permiteau, iar problemele medicale, pe termen lung, generate de acest lucru sunt deosebit de îngrijorătoare.
Conform Institutului Național de Statistică, această situație nu s-a înregistrat pentru prima dată, anul trecut. Decenii de acces limitat la îngrijire medicală de calitate au dus la o situație generală de sănătate deficitară, astfel încât, în prezent, unul din cinci locuitori ai României are o problemă cronică de sănătate sau o invaliditate.
Datele arată că femeile și locuitorii din mediul rural sunt cei mai afectați de incapacitatea financiară de a accesa îngrijire medicală. Astfel, 345.000 de femei și 213.000 de bărbați s-au aflat în această situație. Cei mai mulți (296.000) români aflați în această situație locuiesc în mediul rural, în timp ce 262.000 în mediul urban.
Efectele acestui fenomen sunt îngrijorătoare. Problemele netratate au devenit cronice, 19,5 din populația aflată în țară suferind din cauza unei afecțiuni cronice sau a unei invalidități.
Printre cauzele care duc la această situație, pe primul loc se regăsește lipsa de acces fizic la infrastructura medicală pentru o bună parte a locuitorilor României. Această infrastructură tinde să fie concentrată în marile orașe, fapt care crește exponențial costurile accesării serviciilor de sănătate pentru cei din mediul rural și micile orașe (costuri de transport, cazare, pe care mulți nu și le permit sau și le permit cu greu).
Un alt studiu INS arăta că în 2017, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, doar 0,4 cabinete medicale independente de specialitate, comparativ cu 10,1 cabinete în mediul urban.
Chiar și pentru persoanele asigurate, actul medical presupune costuri ascunse, pe care, de asemenea, mulți nu și le permit. Nu în ultimul rând, în România, există aproape 3 milioane de persoane neasigurate medical.
Cât despre faptul că femeile sunt disproporțioat afectate, explicația cea mai plauzibilă este riscul de sărăcie mai mare în cazul femeilor, în special la femeile cu vârsta de peste 55 ani. Datele Eurostat arată că, în România, procentul de femei expuse riscului de sărăcie și excluziune socială este de 34%, în timp ce al bărbaților este de 29%.
