Nisipul din clepsidra timpului se scurge neîntrerupt și nimeni pe această lume nu are puterea de a se opune acestui fapt. Timpul a zburat atât de repede și iată... azi a trecut un an de când ne-am luat rămas bun, de la bunul nostru coleg, domnul director, prof. ing. Petru-Florin Oproiescu.
Un dascăl cu o ținută morală și profesională desăvârșită, greu încercat de o boală teribilă care l-a răpus, a stat până în ultimul moment alături de unitatea de învățământ pe care o conducea și de echipa sa de cadre didactice, fiind un adevărat om al școlii. De multe ori, școala și profesorii erau mai presus decât propria familie. Bolnav fiind, nu ne-a abandonat și a luptat pentru bunul mers al instituției noastre, până în ultima clipă.
Domnule director, îți mulțumim pentru tot ceea ce ai realizat pentru liceul nostru! Ai fost un luptător atât pentru binele învățământului românesc, cât și pentru promovarea limbii, culturii și tradițiilor strămoșești. Te vom purta mereu în amintirile noastre, căci până la urmă, rămân doar acestea. Gânduri, amintiri care definesc o frumoasă poveste de suflet, povestea de la ,,Aurel Persu”, care începe cu: ,,A fost odată, ca niciodată...”
Odihnește-te în pace și Bunul Dumnezeu să te aibă în paza Sa!
