Sâmbătă și duminică (12 și 13 octombrie) a avut loc cea de-a XVIII-a ediție a Sărbătorii Mărului, eveniment organizat de Consiliul Județean Mureș, Primăria și Consiliul Local Batoș, Asociația “Mărul de Aur” și Grupul Producătorilor de Mere Dedrad-Batoș.
Manifestările au cuprins activități sportive (fotbal, tenis de masă, cros) subsumate Cupei “Mărul de Aur”, lansare de carte, teatru în aer liber, vizitarea standurilor și premierea producătorilor, precum și programe artistice – spectacole folclorice susținute de formații și interpreți locali, muzică ușoară, divertisment și concursuri distractive.
Ediția din acest an a coincis cu marcarea a șapte secole de la prima atestare documentară a localității. (Așezarea - Botsch în dialectul săsesc - a fost întemeiată în 1319, de către sași, care au constituit populația majoritară până în 1944, fiind, ulterior, deportați în Uniunea Sovietică sau refugiindu-se în Germania și Austria.)
Eforturile autorităților mureșene și ale asociațiilor de producători de a marca, an de an, la Batoș, sărbătoarea “regelui fructelor” sunt cu atât mai lăudabile cu cât, din păcate, mărul de Batoș (celebru prin calitățile sale nutritive și gustative) reușește, cu greu, să facă față concurenței cu “frații” lui din Polonia și Ungaria, care au “invadat” piața autohtonă. Lipsa unei rețele de desfacere și prețul scăzut de pe piață reprezintă amenințări serioase pentru supraviețuirea mărului de Batoș și de Reghin. Surse din cadrul Direcției Agricole Județene Mureș, citate de revista fermierului.ro arată că în județ mai există 2.000 de hectare de livezi de măr care au dat, toamna trecută, o recoltă de peste 30 de tone pe hectar, cu aproape 40% mai mult decât în 2017.
Potrivit acelorași surse, în 2018, România a importat aproape 100.000 de tone de mere, în mare parte din Polonia, și a exportat doar 9.000 de tone de mere românești, adică de 10 ori mai puțin.
