AZI, 16 OCTOMBRIE, ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI

Distribuie pe:

Peste 800 de milioane de pământeni suferă de foame

Planeta produce suficientă hrană pentru a ne da de mâncare tuturor * Aproximativ 80% din populația extrem de săracă trăiește în zonele rurale * Majoritatea depind de agricultură * În fiecare an, foamea ucide mai mulți oameni decât malaria și tuberculoza * Costul malnutriției pentru economia globală este echivalentul a 3,5 trilioane de dolari americani pe an * O treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau irosite * Lumea va trebui să producă cu 60% mai multe alimente până în 2050 pentru a hrăni o populație în creștere * Niciun alt sector nu este mai sensibil la schimbările climatice decât agricultura * Eliminarea foamei este un efort global care poate fi sprijinit deopotrivă de persoane, comunități și mediul de afaceri, prin reducerea deșeurilor de hrană menajere, găsirea unor modalități inovatoare de a furniza hrană populațiilor înfometate și îmbunătățirea securității sistemelor alimentare din zonele rurale * Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi pe locul 3 la poluare, după SUA și China, cu 33% din cantitatea totală de emisii de pe Planetă.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentației la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care s-a desfășurat la Roma, în noiembrie 1979. Data de 16 octombrie reprezintă și ziua înființării FAO în 1945, la Quebec. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie în decembrie 1980 și a cerut guvernelor și organizațiilor internaționale, naționale și locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentației, pentru a-și declara angajamentul comun de a depune eforturi în vederea asigurării securității alimentare și a eradicării foametei la nivel global.

Cu acest prilej, sunt organizate evenimente în peste 150 de țări din întreaga lume, fiind una dintre cele mai “sărbătorite” zile din calendarul ONU. Ideea de bază o reprezintă faptul că hrana constituie un drept fundamental al omului.

Cu toate acestea, peste 820 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de subnutriție cronică și milioane de copii mor din cauze legate de malnutriție.

Pe de altă parte, este important de menționat că, în timp ce peste opt milioane de oameni suferă de foame, aproape 700 de milioane suferă de obezitate, iar 1,3 miliarde sunt supraponderale.

FAO arată de ce obiectivul “Zero Foame” ar putea schimba lumea:

* Eradicarea foametei ar putea salva viețile a 3,1 milioane de copii pe an.

* Mamele bine hrănite au copii mai sănătoși, cu sisteme imunitare mai puternice.

* Încetarea subnutriției copiilor ar putea crește PIB-ul unei țări în curs de dezvoltare cu 16,5 la sută.

* Un dolar investit în prevenirea foametei s-ar putea “întoarce” în beneficii între 15 și 139 dolari.

* O alimentație adecvată, de la cele mai fragede vârste, ar putea însemna 46% mai mult în câștigurile realizate pe parcursul vieții.

* Eliminarea deficienței de fier în rândul unei comunități ar putea crește productivitatea la locul de muncă cu 20%.

* Stoparea mortalității infantile legate de alimentație ar putea crește forța de muncă cu 9,4 la sută.

Europenii aruncă la gunoi milioane de tone de alimente...

Se estimează că în UE sunt generate anual 88 milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce înseamnă cam peste 170 de kilograme pe cap de locuitor.

În ferme, în procesare și producție, în magazine, restaurante și… acasă, alimentele se pierd și se risipesc de-a lungul întregului lanț alimentar. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. În același timp, aproape șase din zece europeni declară că verifică întotdeauna etichetele “a se consuma, de preferință, înainte de” și “data-limită de consum”.

Risipa alimentară este și o chestiune economică, ecologică și etică, întrucât alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.

Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

...Nici românii nu se lasă mai prejos        

 În România, se generează annual 5 milioane de tone de deșeuri alimentare, în timp ce 5 milioane de români se află în pragul sărăciei, iar 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică.

Pe scurt, dacă ne-am gândi la România ca la o comunitate de 100 de români, fiecare dintre ei ar risipi 74 de kilograme de mâncare anual, în timp ce 58 de oameni ar trăi la limita sărăciei sau ar fi în risc de sărăcie.

Pentru a contribui activ la reducerea risipei alimentare în România, la inițiativa Lidl a fost înființată prima rețea de Bănci pentru Alimente din România, cu unități în București, Cluj-Napoca și Roman, având ca scop reducerea risipei alimentare, prin colectarea surplusului alimentar de la agenții economici parteneri, pe care ulterior să îl redistribuie către diferite organizații non-guvernamentale ce oferă sprijin persoanelor defavorizate.

Principiul de bază după care funcționează Banca pentru Alimente este acela ca produsele primite gratuit sunt distribuite tot gratuit, printr-un proces corect și transparent.

Banca pentru Alimente colectează de la diverse companii private, inclusiv de la membrul fondator Lidl, produsele alimentare comestibile și non- alimentare care, din diverse motive, și-au pierdut valoarea economică de piață. Produsele sunt preluate de la companii de către angajații Băncii și transportate la depozitele băncii, unde sunt sortate în funcție de data expirării și pregătite pentru a fi imediat livrate către ONG-urile partenere. Printre beneficiarii acestor ONG-uri se numără tineri cu dizabilități, bătrâni nevoiași, femei maltratate, familii defavorizate.

Până la finalul lui 2019, rețeaua își propune, alături de Lidl, fondarea altor bănci, pentru a acoperi toate regiunile României. (surse - fao.org., europarl.europa.eu, revista-piata.ro)

 

 

Lasă un comentariu