Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea Legii privind preluarea paramedicilor SMURD de către ISU
Președintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului-ajutor calificat de către inspectoratele pentru situații de urgență în a căror zonă de competență își desfășoară activitatea.
Legea trimisă spre reexaminare prevede instituirea unui program pilot pentru cel mult un an de zile, prin care personalul cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților locale, la cererea acestuia, se preia cu statut de cadru militar - subofițer sau de soldat profesionist, după caz, de către inspectoratele pentru situații de urgență în a căror zonă de competență își desfășoară activitatea, prin derogare de la prevederile Legii nr. 80/1995 în ceea ce privește dobândirea calității de subofițer.
Prevederile acestei legi se aplică doar pentru personalul încadrat până cel târziu la data de 31 decembrie 2018, pentru județele Arad, Hunedoara, Maramureș, Mureș și Sibiu.
„Deși legea menționată are ca scop instituirea unor măsuri de natură să rezolve problemele cu care se confruntă autoritățile administrației publice în finanțarea activității de acordare a primului-ajutor, o serie de dispoziții ale acesteia - ce vizează atât funcționalitatea în sine a Programului, cât și statutul personalului preluat - prin neclaritatea sau impredictibilitatea acestora pot conduce la compromiterea scopului urmărit de legiuitor, motiv pentru care se impune reexaminarea actului normativ de către Parlament", se arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de șeful statului, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Președintele semnalează Legislativului că dispozițiile articolului 8 din Legea supusă reexaminării sunt „neclare", durata programului, de cel mult un an de la intrarea în vigoare a actului normativ, fiind, în esență, „una incertă".
„Legea supusă reexaminării prevede schimbarea statutului juridic al personalului cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD și dobândirea de către acesta a unui nou statut, respectiv acela de cadru militar subofițer/soldat profesionist militar. Or, față de caracterul temporar al programului-pilot din legea transmisă la promulgare nu rezultă dacă și schimbarea de statut are același caracter temporar sau, dimpotrivă, este definitivă. În plus, legea nu stabilește care va fi statutul juridic al persoanelor care au optat pentru preluare, ulterior expirării termenului de un an, în măsura în care se va constata nefuncționalitatea programului", se arată în solicitarea transmisă Parlamentului.
Totodată, Iohannis precizează că legea nu stabilește un termen în interiorul căruia personalul SMURD poate formula cererea de preluare.
„Astfel, având în vedere durata incertă de aplicabilitate a programului, în absența stabilirii unui termen limită până la care trebuie formulate cererile de preluare, soluția legislativă propusă ar putea genera disfuncționalități în activitatea SMURD și impredictibilitate în condițiile în care s-ar înregistra astfel de cereri ale personalului pe tot parcursul derulării programului", se spune în cererea de reexaminare.
De asemenea, șeful statului sesizează că legea supusă reexaminării nu cuprinde dispoziții prin care Guvernul sau o altă autoritate să fie învestită cu atribuția de a elabora norme de punere în aplicare a legii, pentru ca problemele pe care le-ar putea genera neclaritatea normelor să-și poată găsi rezolvarea la nivel infralegal.
„În interesul desfășurării în bune condiții a activității de prim ajutor și, implicit a actului medical, dar și în vederea asigurării aplicabilității eficiente a prezentei soluții legislative, considerăm că programul-pilot trebuie reglementat astfel încât să fie clare: durata acestuia, procedura de evaluare a utilității și eficienței acestuia, precum și eventualele consecințe ale unui asemenea program. În acest context, apreciem că se impune și o evaluare a numărului de persoane cărora li se va aplica programul-pilot și, pe cale de consecință, a impactului acestui program asupra bugetului/structurii de personal a Ministerului Afacerilor Interne și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență", se arată în cerere.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește statutul personalului preluat, președintele consideră că este necesară reglementarea cu claritate a regimului juridic al acestuia, astfel încât să nu se instituie un tratament discriminatoriu atât în interiorul personalului cu pregătire paramedicală SMURD (între persoanele încadrate până la 31 decembrie 2018 și cele încadrate ulterior acestei date, pe de o parte, iar pe de altă parte între persoanele încadrate în județele vizate de prezenta lege și cele încadrate în celelalte județe), cât și față de cadrele militare în ceea ce privește condițiile de accedere la acest statut, în special cele referitoare la vârsta maximă, de 45 de ani, până la care o persoană poate dobândi statutul de cadru militar.
Președintele a promulgat legea ce prevede scutiri de la plata impozitelor pentru persoane persecutate din motive etnice
Președintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii referitoare la modificarea Codului fiscal în sensul scutirii de la plata unor impozite locale a persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, scutirea rămânând valabilă și în cazul transferului proprietății către copiii acestora.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în 18 septembrie.
Potrivit actului normativ, nu se datorează impozit/taxă pe clădiri, pe teren și pe mijloacele de transport pentru clădirea și terenul aferent folosite ca domiciliu, precum și pe mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000. Scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății către copiii acestor categorii de beneficiari.
Șeful statului a mai semnat joi decretul de promulgare a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Legea privind accesul la servicii de sănătate pentru copiii și persoanele în condiții de vulnerabilitate fără CNP -promulgată de președinte
Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de promulgare a legii care permite copiilor și mai multor categorii de persoane aflate în condiții de vulnerabilitate să aibă garantat accesul la servicii de sănătate gratuite, chiar dacă nu dețin cod numeric personal.
Proiectul de lege, adoptat în 18 septembrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și completează Legea 46/2003 privind drepturile pacientului.
Conform prevederilor adoptate, serviciile medicale vor fi asigurate pentru copii cu vârsta de până la 18 ani, persoane cu handicap, femei însărcinate, lăuze și victime ale traficului de persoane, în cazul în care acestea nu sunt înscrise în registrele de stare civilă și nu dețin cod numeric personal. Prevederea este valabilă și pentru bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază a respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse.
O altă categorie care va beneficia de măsură o reprezintă persoanele reținute, arestate sau deținute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse, care se află în centrele de reținere și arestare preventivă.
Potrivit actului normativ, persoanele în cauză, în momentul în care vor solicita servicii medicale, vor declara că nu sunt înregistrate în registrele de stare civilă. În cazul copiilor de până la 14 ani și al persoanelor cu handicap, declarația va fi formulată de către persoanele care le însoțesc la furnizorul de servicii medicale. Furnizorii de servicii medicale vor anunța de îndată organele de poliție și serviciile de asistență socială din raza teritorială a furnizorului de servicii medicale, în vederea efectuării procedurilor de înregistrare a nașterii acestor persoane în registrele de stare civilă conform legii sau identificării lor, după caz.
Legea prevede că „niciunui pacient nu i se va refuza dreptul la îngrijiri medicale din cauza neînregistrării nașterii sale în actele de stare civilă".
Iohannis cere reexaminarea Legii de modificare a Codului muncii referitoare la amenzile privind munca suplimentară
Președintele Klaus Iohannis a trimis joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea Codului muncii care vizează sancționarea contravențională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situația nerespectării dispozițiilor privind munca suplimentară.
Potrivit reglementării actuale, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (...) i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei".
„Având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancționator doar pentru situația prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii - respectiv de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare sau, în cazuri excepționale, peste 48 de ore pe săptămână - dar cu îndeplinirea condițiilor stabilite de art. 114 alin. (2) din Codul muncii, considerăm că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanțierea acestei sancțiuni, prin indicarea în mod expres a situațiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale", se arată în solicitarea transmisă Parlamentului, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis joi AGERPRES.
Totodată, șeful statului semnalează că, potrivit dispozițiilor art. 120-124 din Codul muncii, există și alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaților; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare.
În opinia președintelui, Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancțiunii pentru încălcarea dispozițiilor privind munca suplimentară vizează doar situația urmărită de inițiatori - cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii - sau se referă/se aplică și altor situații.
Iohannis mai susține că ar fi necesar ca sintagma „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară" să fie circumstanțiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispozițiile în domeniu, în caz contrar putându-se înțelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deși dispozițiile legii se aplică numai în cazul unor angajați.
„Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, în celelalte cazuri de răspundere contravențională în care încălcările sunt raportate la „fiecare persoană identificată", amenda contravențională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii, exemple în acest sens fiind dispozițiile art. 260 alin. (1) literele e), e1), e2), e3) și o). Din această perspectivă, apreciem că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare și sub aspectul stabilirii, și în acest caz, a unei valori maxime cumulate, soluție legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce privește regimul sancționator din cadrul Codului muncii", mai solicită președintele în cererea de reexaminare.
