La sfârșitul săptămânii viitoare, în noaptea de 26 spre 27 octombrie, România trece pentru antepenultima oară la ora de iarnă. Mai exact, ora 4.00 va deveni ora 3.00 și, deși vom dormi mai mult, organismul uman va resimți din plin această trecere.
Tocmai de aceea, statele Uniunii Europene trebuie să decidă dacă vor rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă și, din anul 2021, decizia trebuie pusă în practică. Conform unor studii, efectele acestei tranziții pot fi chiar periculoase, unele persoane confruntându-se cu o creștere a riscului de infarct cu 5-10 la sută timp de trei zile după schimbarea orei. Totodată, se majorează riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei cu vulnerabilități psihoemoționale, se mai arată în studiul realizat de Universitatea din Colorado.
Psihologul Keren Rosner susține că orice schimbare a fusului orar este mare consumatoare de energie. “Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice, la depresivi, dar și la persoanele în vârstă care sunt și singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situații cunoscute, în care îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism. Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne. Întâmpinați de toți acești stimuli, indivizii devin triști, lipsiți de vitalitate sau irascibili. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar și cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner. Psihologul are și câteva sfaturi pentru cei care vor să scape cât mai repede de această stare. “Încă din timp, indivizii trebuie să-și programeze activități plăcute pentru zilele care urmează după trecerea la ora de iarnă. Lucruri care le fac plăcere, în general. Să meargă la un teatru, la un film, la un festival sau la o întâlnire cu prietenii. Acea stare de bine creată artificial face trecerea mai ușoară”, precizează Keren Rosner. Conform specialiștilor, de obicei organismul uman se adaptează la ora de iarnă în circa 15 zile. La rândul lui, psihologul Cătălin Valentin Călin susține că cei mai afectați sunt cei care sunt, în general, mai sensibili, care se adaptează mai greu unor schimbări de orar. “Chiar dacă dorm mai mult, respectivii indivizi au o problemă cu ora de trezire. Din aceste motive devin morocănoși, au pulsul mărit și toată ziua vor percepe cele mai banale lucruri ca fiind stresante”, a mai spus Cătălin Valentin Călin. În acest context trebuie spus că efectele trecerii la ora de iarnă sunt oarecum asemănătoare cu cele ale tranziției la ora de vară. Astfel, studiile recente arată că adoptarea orei de vară și implicit pierderea unei ore de somn crește incidența atacurilor de cord cu până la 20 la sută. “De fapt, din cauza acelei ore de somn pierdute o serie de afecțiuni cronice se pot agrava”, a spus doctorul Amneet Sandhu, când și-a prezentat concluziile într-o reuniune a Colegiului American de Cardiologie din Washington. Drept urmare, experții consideră că ambele schimbări orare, trecerea la ora de vară, dar și la cea de iarnă sunt stresante pentru organism și trebuie să renunțăm la ele. “Important este să alegem una dintre ele și să rămânem pe ea”, a precizat psihologul Cătălin Valentin Călin.
BENEFICIILE OREI DE VARĂ
De altfel, România, la fel ca și restul statelor Uniunii Europene, trebuie să decidă dacă va rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă și din anul 2021 decizia trebuie pusă în practică. Astfel, țările europene care decid să mențină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Iar cei care decid să adopte ora de iarnă vor schimba ultima oară ceasurile în ultima duminică a lunii octombrie din 2021. În acest context, marea majoritate a experților în politici publice susțin adoptarea orei de vară pe motiv că e de preferat pentru că se majorează timpul de lumină după-amiaza și seara. Conform unui studiu realizat de Steve P. Calandrillo de la Universitatea Washington, și Dustin E. Buehler de la Universitatea din Arkansas, alegerea orei de vară va conduce la scăderea numărului de accidente rutiere. “Este mai multă lumină seara, atunci când au loc majoritatea accidentelor fatale, când oamenii vin spre casă după o zi obositoare la birou. Mai mult, rata criminalității ar putea scădea pentru că mai mult de jumătate dintre infracțiuni au loc în orele de după lăsarea întunericului, după-amiaza târziu sau seara”, se arată în document. Mai mult, alte studii arată că vor fi ceva ramuri economice care vor prospera dacă se adoptă ora de vară. Cei din industria HORECA, de exemplu, susțin că o oră în plus de lumină naturală îi face pe oameni să stea mai mult timp pe străzi, cheltuind astfel mai mulți bani pe diverse activități. Apoi, experți în energie susțin că ora de vară reduce consumul de energie cu 31 de kilowați/oră pe cap de locuitor. În fine, o parte dintre specialiști subliniază beneficiile cantității mai mari de lumină solară, care contribuie la o bunăstare generală și la menținerea sănătății, întrucât, după cum bine se știe, soarele crește sinteza de vitamina D și reduce incidența “dezordinii afective sezoniere”.
PROPUNEREA LEGISLATIVĂ DE RENUNȚARE LA ORA DE VARĂ
Câțiva parlamentari au anticipat oarecum decizia luată la Bruxelles și au introdus o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României. Concret, dacă va fi aprobată această modificare depusă la inițiativa deputatului Emil-Marius Pașcan, România va rămâne tot anul la ora de iarnă. “Studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu doar că nu generează economii din punct de vedere energetic, dar creează un puternic disconfort asupra marii majorități a populației. (...) Se impune abrogarea OG nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României și pe cale de consecință stabilirea orei oficiale a României ca fiind +2 UTC pe tot parcursul anului”, se arată în expunerea de motive. Depus în anul 2018, proiectul nu a înaintat prea mult în Camera Deputaților. El figurează și în prezent ca fiind “pe ordinea de zi a plenului”.
