COMISIA EUROPEANĂ ATESTĂ DETERIORAREA JUSTIȚIEI ÎN GUVERNAREA PSD-ALDE

Distribuie pe:

Experții în domeniu susțin că raportul MCV publicat marți de Comisia Europeană atestă involuția din Justiție, provocată de guvernarea PSD-ALDE în ultimii ani. Una din instituțiile vizate de criticile experților europeni este CSM-ul condus de Lia Savonea, instituție acuzată că nu și-a îndeplinit rolul în sistemul judiciar.

Semnalul pe care acest raport îl transmite este cu atât mai puternic cu cât evaluarea negativă a României este cuplată cu evaluarea pozitivă primită de Bulgaria. Vecinii noștri par că au reușit să convingă că angajamentul lor pentru apartenență la UE e unul serios. Ai noștri guvernanți nu au reușit decât să se rățoiască isteric la alți europeni. E o mare rușine pentru noi că atâta s-a putut. Nu să repare, ci măcar să nu strice mai rău. Este un mesaj și pentru guvernarea viitoare, în sensul că recomandările MCV trebuie să facă parte din programul de guvernare la capitolul Justiție”, a declarat Elena Calistru, președintele organizației non-guvernamentale Funky Citizens. “Sigur, rapoartele MCV sunt rapoarte politice, însă ele se bazează și pe rapoartele Comisiei de la Veneția, care sunt rezultatul unor specialiști în Drept a căror opinie trebuie ascultată. Da, ele au fost critice mai mereu, subliniind faptul că nu reușim să implementăm ceea ce noi singuri promiteam să facem, cum e cazul armonizării legislației penale cu deciziile CCR. De data aceasta însă, tonul critic este fără echivoc și nu cred că cei de la putere mai pot interpreta acest raport ca fiind favorabil, cum făceau în trecut. Nu trebuie să fii mare specialist în Drept, când ne spun să desființăm Secția Specială, iar nouă, aici în țară, ni se spune că nu putem trăi fără aceste instituții despre care nu știe nimeni la ce folosesc”, este de părere fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), criticat și în noul raport pe motiv că instituția nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficient, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni. Experții CE menționează presiunile la care a fost supusă Curtea Supremă, instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt, fiind menționate acțiunile guvernului depuse la Curtea Constituțională, dar și ale Inspecției Judiciare față de fosta șefă a instanței supreme. “Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul. Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o nouă președintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să își păstreze independența și profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupției la nivel înalt”, arată CE. În ceea ce privește Inspecția Judiciară, în raportul din noiembrie 2018, CE a recomandat numirea imediată, de către CSM, a echipei interimare de conducere a IJ și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare. În raportul publicat marți, CE arată că CSM nu a numit o nouă echipă interimară de conducere, prin urmare, funcția de inspector-șef a fost în continuare ocupată interimar, până în luna mai 2019, când Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit în funcție pe același inspector-șef, în ciuda controverselor. În același timp, în perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat să fie inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților, inclusiv a șefilor instituțiilor judiciare care se opun reformării sistemului judiciar, și au continuat să fie divulgate documente în presă. Un alt aspect menționat este și slăbirea notabilă a rolului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în favoarea Secției pentru judecători. “Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior, că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale, într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situații se numără și cazurile în care Secția specială a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA, în dosarele de corupție la nivel înalt. Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici”. Un exemplu de menționat este cel al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, căreia i s-a deschis dosar penal atunci când candida pentru șefia parchetului european. “Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-șef a DNA, care candida și pentru funcția de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, se arată în raportul tehnic. România rămâne sub MCFV, Bulgaria ca și scăpată. Spre deosebire de Bulgaria, ca și ieșită de sub monitorizarea MCV, Comisia Europeană cere instituțiilor europene menținerea mecanismului de cooperare și verificare (MCV) asupra României, în condițiile în care țara noastră “a făcut pași înapoi” în lupta anticorupție și independența justiției în anul 2019, nerespectând niciuna dintre recomandările anului trecut. Comisia Europeană (CE) notează că a fost “nevoită să revină frecvent la evoluțiile din România privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției”, “constatând frecvenți pași înapoi de la progresele care fuseseră făcute în anii trecuți de România și notate în raportul din noiembrie 2018”. De asemenea, raportul arată că România a fost aproape de a fi supusă mecanismului european de protejare a statului de drept în țările membre. “Evoluția situației din primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de mare îngrijorare. Ca rezultat, Comisia Europeană a fost nevoită să informeze autoritățile române, în mai 2019, că dacă ameliorările necesare nu aveau să fie făcute imediat sau dacă mai erau făcuți pași greșiți, Comisia ar fi început proceduri sub cadrul legal european al protejării statului de drept, care prevedea un dialog prin care să fie abordate îngrijorările la statul de drept și care pot trece dincolo de parametrii MCV”, se arată în concluziile raportului MCV. (Sursa: Adevarul.ro)

Lasă un comentariu