LEGEA PRIVIND ADMINISTRAREA ARIILOR PROTEJATE DE CĂTRE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ARII NATURALE PROTEJATE, PROMULGATĂ
Președintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului.
Scopul principal al legii este, potrivit expunerii de motive, preluarea custodiei ariilor naturale protejate care necesită custode de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea unei gestionări unitare a acestor arii naturale protejate și a realizării proiectelor de infrastructură cu finanțare europeană în cadrul financiar 2014-2020.
Prin acest act normativ se elimină noțiunea de custode de arie naturală protejată, precum și organizațiile neguvernamentale dintre entitățile care pot administra arii naturale protejate.
Legea prevede că rezervațiile științifice, rezervațiile naturale, monumentele naturii și, după caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanță internațională, siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială avifaunistică care nu necesită structuri de administrare special constituite se administrează de către Agenția Națională de Arii Naturale Protejate.
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate poate încheia parteneriate pentru administrarea ariilor naturale protejate prevăzute mai sus cu persoane juridice de tipul: instituții de învățământ și cercetare, muzee, autorități publice locale, organizații neguvernamentale, care desfășoară activități în domeniul ariilor naturale protejate.
“Administrarea ariilor naturale protejate și a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în rețeaua națională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
a) structurile teritoriale din cadrul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate; b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea/subordinea, după caz, a unor regii autonome, companii și societăți naționale, autorități ale administrației publice locale, servicii descentralizate ale administrației publice centrale, instituții științifice de cercetare și de învățământ din sectorul public și privat, asociații de dezvoltare intercomunitară, muzee, constituite potrivit legii și aflate în relație contractuală cu Agenția Naționala pentru Arii Naturale Protejate; c) Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, aflată în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, pentru Rezervația Biosferei “Delta Dunării”, se arată în lege.
Actul normativ stipulează că modul de atribuire a administrării ariilor naturale protejate se stabilește printr-o metodologie care se elaborează de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.
“Atribuțiile custozilor sunt preluate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate prin structurile sale teritoriale”, mai prevede legea.
PNL și USR au sesizat la CCR acest act normativ, însă Curtea a respins, ca neîntemeiată, această obiecție de neconstituționalitate.
NICOLAE TURDEAN - NUMIT ÎN FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL AGENȚIEI NAȚIONALE PENTRU RESURSE MINERALE
Nicolae Turdean a fost numit în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, publicată, ieri, în Monitorul Oficial.
Totodată, premierul a dispus, printr-o altă decizie, eliberarea din funcția de președinte al ANRM a lui Gigi Dragomir.
Ambele decizii au fost luate joi, 14 noiembrie.
MINISTRUL ENERGIEI: MI-AȘ DORI CA ROMGAZ SĂ PREIA PARTICIPAȚIA EXXON ÎN PROIECTUL DIN MAREA NEAGRĂ
Romgaz ar trebui să analizeze oportunitatea de a prelua participația ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră, în cazul în care americanii se vor retrage, a declarat, ieri, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-o conferință de profil.
“Evident că, dacă am avea mai multe gaze, prețul ar fi mai mic. O să am o discuție săptămâna viitoare cu Romgaz, separat, să fie mai activ în piață, mai activ în Marea Neagră. Că tot există zvonuri privind retragerea Exxon, mi-aș dori ca Romgaz să analizeze oportunitatea și să încerce să intre în acest consorțiu. Cred că a venit momentul ca societățile românești viabile, așa cum este Romgaz, să facă acest pas. Spun acest lucru acum pentru prima dată: îmi doresc ca Romgaz să intre în proiectul din Marea Neagră”, a spus Popescu, în conferința Focus Energetic.
El a precizat că există o scrisoare din partea ExxonMobil către autoritățile române, însă nu a citit-o.
“Voi avea o discuție cu reprezentanții Romgaz să văd dacă este posibil, dacă Romgaz poate face acest lucru”, a continuat ministrul.
Popescu nu este primul oficial român care emite ideea ca Romgaz să preia participația Exxon. Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a afirmat același lucru în urmă cu o săptămână.
“Consider că, în cazul în care ExxonMobil decide în final retragerea din România, ar trebui ca statul român să se implice, iar Romgaz ar trebui să preia participația lor. ExxonMobil nu a exclus niciodată o colaborare cu Romgaz în acest sens”, a susținut Iancu.
Potrivit acestuia, Romgaz are capacitatea de a prelua participația americanilor în proiectul de mare adâncime din Marea Neagră.
“Dacă vă uitați la portofoliul de zăcăminte al Romgaz și la rezultatele din primele șase luni ale anului, veți vedea că Romgaz are capacitatea de a prelua participația Exxon. Romgaz poate să devină unul dintre principalii actori de pe piața energetică din România, alături de Hidroelectrica și Nuclearelectrica”, a precizat el.
Iancu a mai spus că discuțiile în Parlament pe tema Legii offshore vor fi reluate în următoarea sesiune parlamentară.
Pe 30 octombrie, la audierile din comisiile parlamentare, noul ministru al Economiei și Energiei, Virgil Popescu, a arătat că dorește să existe consens politic în ceea ce privește o eventuală modificare a Legii offshore, precizând că va cere companiilor care operează în Marea Neagră să precizeze concret dacă vor să se retragă din aceste proiecte sau nu.
“Vă promit că voi avea discuții cu operatorii și împreună cu Parlamentul vom discuta și vom face, dacă este cazul, modificări la Legea offshore. Îmi doresc unanimitate în Parlament pe această lege. Inclusiv modul în care s-a lucrat în Parlament la această lege a scăzut încrederea investitorilor”, a spus Popescu
Totodată, Popescu va cere companiilor petroliere să precizeze dacă au trimis sau nu Guvernului scrisori în care anunță că vor să se retragă din proiectele din Marea Neagră.
“Îmi doresc în Parlament un consens pe proiecte de importanță națională pentru România, așa cum este Legea offshore. Când voi fi învestit, voi avea discuții cu operatorii din piață, care au acele zăcăminte în exploatare, voi vedea dacă există sau nu există la nivelul ministerului Energiei sau Economiei scrisori de intenție din partea unor operatori de a renunța sau de a nu renunța, pentru că noi nu avem decât informații din presă, nu există nicio declarație oficială. Nu vom da o ordonanță de urgență, nu vom iniția noi un proiect de lege la nivelul Guvernului, vrem să existe consens politic”, a subliniat Popescu.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a anunțat, la începutul lunii noiembrie, că noul Guvern va căuta soluții cât mai rapide pentru deblocarea proiectelor majore de extracție a gazelor din Marea Neagră.
“În domeniul economiei, avem ca obiectiv să recâștigăm încrederea mediului de afaceri în Guvern. (...) A fost o bulversare legislativă. De exemplu, în domeniul offshore au fost provocate întârzieri în realizarea investițiilor pentru exploatarea de gaze în Marea Neagră, ceea ce afectează negativ economia românească. În ceea ce ne privește, ne vom mișca cât mai repede să găsim soluții pentru a debloca aceste proiecte importante pentru România”, a spus Orban.
