În duminica a 25-a după Rusalii am fost la Biserica Ortodoxă din cartierul târgumureșean, Mureșeni, unde se învrednicește preotul paroh Ioan Chebuțiu. La Liturghie s-a citit pericopa Evangheliei de la Luca, „Pilda Samariteanului milostiv”, un îndemn pentru credincioși să mediteze asupra posibilității de a ne ridica după căderi. Într-o lume încercată de ură și dezbinare, cu o generație tânără ispitită de droguri, prostituție, jocuri de noroc, șansa ridicării o reprezintă, alături de familie și școală, biserica - locul unde cel căzut poate sta de vorbă cu Dumnezeu, cu sfinții, pentru a prinde putere și este ajutat să se salveze.
Am amintit de biserică, fiindcă aici, în cartierul Mureșeni, era nevoie de un asemenea colac de salvare. Vrednicul părinte Ioan Chebuțiu, cu sprijinul enoriașilor din zonă și a diverșilor sponsori, inclusiv a Primăriei municipiului Târgu-Mureș, a ridicat o adevărată catedrală, în curs de împodobire cu o minunată pictură. Mai amintim și faptul că în acest cartier se impunea și o pastorație socială, iar preotul paroh a întreprins o amplă acțiune de transpunere în practică a unui proiect de asistență socială, fiind convins că se vor afla binevoitori care să sprijine această lucrare misionară în domeniul social, cât și finalizarea lucrărilor de pictură.
Duminică, 10 noiembrie, biserica a fost plină de credincioși, semn că lucrarea păstorului este rodnică. Dincolo de faptul că păstorul cel bun se implică în pastorația aproapelui, indiferent că este român, maghiar sau țigan, sunt atâția „samariteni” care sunt așteptați să participe la înființarea și sprijinirea unui așezământ social pe lângă Biserica Ortodoxă din cartierul Mureșeni. Cât timp bisericile ortodoxe sunt pline duminica, de sfintele sărbători, iar credincioșii români zidesc biserici, mărturii despre statornicii în credința strămoșească și sunt milostivi cu cei căzuți în nevoi, neamul nostru este viu. Vrednicul de pomenire, Arhimandrit Ioan Iovan, de la Recea, spunea că trăiești cu adevărat o stare de fericire atunci când reușești să ștergi o lacrimă de pe fața unui copil sărman sau de pe obrazul unui bătrân singur.
