CREȘTEREA ECONOMICĂ S-A DEZUMFLAT

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus semnificativ, la numai 4%, estimarea de creștere economică pentru acest an, în prognoza de toamnă, comparativ cu o estimare de 5,5% în prognoza de primăvară, când la conducerea instituției se afla Ion Ghizdeanu.

Ion Ghizdeanu conducea Comisia de Prognoză din anul 2000, inițial ca director general, iar ulterior ca președinte. El a fost demis la începutul acestei luni de către premierul Ludovic Orban, fiind una dintre primele decizii luate de acesta după instalarea în funcție. Orban a reamintit un banc despre Ion Ghizdeanu, care a tot circulat de-a lungul timpului: “Îl întreba un lider politic pe domnul Ghizdeanu: Cât e creșterea economică? / - Cât vreți dumneavoastră!”. “Adevărul” a scris anterior cum Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a devenit un braț prin care Guvernul controlează discreționar infrastructura, Fiscul, ajutoarele de stat și investiții de zeci de miliarde de euro.

Noua prognoză a CNSP, mai realistă

Comisia de Prognoză subliniază în mod clar faptul că a corectat în jos, în noua prognoză de toamnă, estimarea privind creșterea economică. Mai precis, instituția susține că România va înregistra o creștere de numai 4% în acest an, comparativ cu estimarea de 5,5% din prognoza de primăvară. În mod similar, estimarea pentru anul 2020 a fost redusă de la 5,7% la numai 4,1%. Potrivit CNSP, aceste corecții au fost determinate de evoluțiile economice din primele nouă luni ale acestui an, precum: încetinirea creșterii economice trimestriale, de la 5% în primul trimestru la numai 3% în trimestrul al treilea; intrarea dinamicii reale a producției industriale în teritoriu negativ, scăderea activității în agricultură în a doua jumătate a anului etc. CNSP mai subliniază și că prognoza ia în considerare o ușoară ameliorare a contextului internațional.

În acest context, estimarea de creștere economică se apropie mai mult de prognozele principalelor instituții financiare atât din România, cât și internaționale.

Spre exemplu, Consiliul Fiscal susținea, în august, odată cu rectificarea bugetară, că ipoteza “de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 pare excesiv de optimistă”. Instituția a mai precizat că nu este singura care apreciază drept plauzibil un avans al economiei de numai 4% în acest an.

Într-adevăr, Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere economică de doar 4% în 2019 pentru România, aceeași prognoză oferind-o și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cât și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Comisia Europeană prognozează o creștere economică de 4,1% pentru România, în acest an, în timp ce Banca Mondială este mai optimistă, cu o estimare de 4,2%.

Fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici critica instituțiile care elaborează prognoze pesimiste, acuzând că din cauza acestor estimări este afectat fiecare român.

Lasă un comentariu