Teologhiia Moralicească sau Bogosloviia, vol. I-II, Blaj, 1795
Izvor nesecat de cultură, cartea începe să fie subestimată de către omul modern și nu mai este la fel de apreciată ca odinioară. Știm cu toții că se poate trăi și fără ea - mulți oameni au reușit în trecut - însă în afara cărții nu se poate concepe în ziua de azi o cultură sistematică a omului și, mai ales, a societății.
Cu alte cuvinte, o carte bună ne provoacă să întoarcem spatele realității și să rămânem cu ochii larg deschiși spre ușile-perspective din fața noastră.
După spusele filosofului Constantin Noica, nu doar trupul omenesc poate fi nespălat, ci și mintea, spiritul. În acest caz, cartea se presupune a fi un soi de săpun spiritual.
De asemenea, ea nu există doar în raport cu noi înșine, ea ne permite să stăm de vorbă cu departele fiecăruia dintre noi și să fim contemporani cu Aristotel sau Picasso (dacă vrem).
Chiar dacă mulți sunt de altă părere, eu consider că secolul vitezei reprezintă un avantaj pentru iubitorii de carte.
Lucrarea pe care o aducem în atenție este o importantă contribuție la cercetarea literaturii religioase în limba română din secolul al XVIII-lea, ce constă în reeditarea celor două volume ale lui Samuil Micu: Teologhiia Moralicească sau Bogosloviia și Cartea a doao a Teologhiei Moralicești, Blaj, 1796, care s-au bucurat în acea perioadă de un succes considerabil.
Volumul, care conține 457 de pagini, a apărut la prestigioasa editură a Academiei Române, avându-i referenți științifici pe acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - Președintele Academiei Române - și pe prof. univ. dr. Viorica Pamfil, Universitatea „Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca.
Cartea cuprinde o prefață, scrisă de PSS dr. Virgil Bercea, Episcop Greco-Catolic de Oradea Mare, însoțită de șapte capitole. În primul capitol este inclus studiul introductiv: „În întâmpinarea unei inspirate inițiative editoriale", semnat de C.Ș. I dr. habil. Remus Câmpeanu, din cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române.
Al doilea capitol conține Notă asupra ediției și o scurtă prezentare a celor două volume ale lui Samuil Micu, semnate de autoare. Capitolul al treilea este dedicat textului transcris al operei lui Samuil Micu, după care, urmează capitolele: Glosarul, Abrevieri, Bibliografie și Anexe.
Recenzia este a unei cărți care prezintă temele morale creștine, a teologiei vieții creștinești, care au fost cuprinse de către autor în cele două volume, cum ar fi legea și poruncile lui Dumnezeu, dar și alte subiecte care pot interesa publicul iubitor de astfel de teme și nu numai.
Doresc să amintesc faptul că eminentul istoric și cercetător dr. habil. Remus Câmpeanu, în studiul întroductiv al acestei lucrări, afirmă că „actualul demers privind reeditarea celor două volume ale lui Samuil Micu Teologhiia Moralicească sau Bogosloviia și Cartea a doao a Teologhiei Moralicești, Blaj, 1796, are, cu certitudine, un caracter benefic. El înscrie printre priorități, pe poziții oarecum egale cu problematica națională, și literatura teologică a Școlii Ardelene și semnalează încă o dată, dacă mai era nevoie, că producția spirituală a iluminismului românesc din Transilvania rămâne captivantă, dincolo de pragmatismul cauzei naționale și cel al militantismului cultural, în toată varietatea și dimensiunile ei… Mai mult decât atât, se cuvine a se menționa și faptul că travaliul Floricăi Elisabeta Nuțiu-Vulcănescu, situat inspirat pe interfața cercetărilor istorice și filologice, scoate opera teologică a Școlii Ardelene din sfera preocupărilor câtorva inițiați, în majoritate teologi, restituind-o astfel tuturor categoriilor de specialiști și nu numai lor, ci tuturor celor interesați în a focaliza iluminismul românesc din Transilvania în ansamblul său și în toată complexitatea, varietatea și profunzimile sale. Astfel, prin întreprinderea de față, încă o parte din gândirea teologică a Școlii Ardelene se deschide înspre abordările de factură istorică, filologică, filosofică sau de altă natură".
Teologia Morală reprezintă un text de referință ce se face actual în orice timp, în orice împrejurare din orice societate, pentru că tema tratată cuprinde dileme ce macină omenirea dintotdeauna.
Acest volum se distinge prin abordarea vie, personalistă, asupra moralei creștine, spre deosebire de alte tratate despre aceeași temă, în care se simte influența teologiei scolastice catolice.
În contextul actual al zilelor noastre, Teologia Morală este o disciplină sistematică, însă cu o finalitate practică. Alături de celelalte discipline și împreună cu ele, Teologia Morală are ca scop formarea unui anumit mod de a gândi și, mai ales, a unui mod de a fi și de a trăi în această lume. Pentru a putea sesiza mai clar specificul Teologiei Morale, consider că este necesar să precizez mai întâi ce este Teologia.
Etimologic, noțiunea de teologie este de origine greacă și este compusă din două substantive: Dumnezeu și vorbire, rostire.
În conținutul ei, lucrarea lui Samuil Micu, are ca scop să dezvăluie adevărul și să-l atenționeze pe om asupra procesului de degradare spirituală. Autorul încearcă să abordeze aspectul negativ al acestui proces, prin eliberarea minții de sub stăpânirea patimilor și a idolilor moderni, drept pildă servind îndrumările spirituale ale Sfinților Părinți ai Bisericii.
Cartea prezintă temele moralei creștine, a teologiei vieții creștinești din Sfânta Scriptură și din Sfinții Părinți, „învățătura moravurilor celor bune", darul lui Dumnezeu, Tainele Sfintei Biserici, legea și poruncile lui Dumnezeu.
Teologia Moralicească a fost primul manual de Teologie morală, apărut în limba română care explică termeni, fapte, lucruri, pilde, din Sfânta Scriptură, într-o logică argumentativă sub formă de întrebări la care se dau răspunsuri.
Multe dintre opiniile formate de Samuil Micu despre moralitate, despre credință, despre viața creștinului, despre rolul bisericii sunt valabile și în zilele noastre, pentru că el a căutat să dea răspunsurile pe care ar trebui să le înțeleagă și să le urmeze.
Am bucuria de a prezenta o lucrare valoroasă: „Teologhiia Moralicească" a lui Samuil Micu, ediție îngrijită de doamna prof dr. Florica-Elisabeta Nuțiu-Vulcănescu, pe care sunt sigur că o cunoașteți cei mai mulți dintre dumneavoastră, datorită operei sale vaste pe care o are în urma unei bogate activități de cercetare.
Lucrarea aceasta este o continuare a cercetărilor întreprinse de dânsa în descifrarea manuscriselor și cărților religioase vechi ale cărturarilor Școlii Ardelene.
Potrivit afirmației prof. dr Ioan Chindriș: „Doamna Nuțiu Florica este un profesor cu o neobosită capacitate de lucru și o bogată activitate în studiile sale, în dăruirea și în slujirea sa, care face cinste Academiei și culturii românești, oferind, totodată, soluții la problemele sociale contemporane, la cerințele gândirii contemporane, fără compromisuri și abateri de la credință.
Doamna prof. dr. Nuțiu Florica prin toată viața și prezența sa, cu recunoașterea meritelor în studii și dăruirea slujirii ei, prin cuvântul scris, prin vocația sa către aprofundarea studiilor sale și, în general, prin formarea sa, se dovedește a fi un profesor, cercetător, om de cultură, vrednică în toate, ce oferă o bogată marturisire prin talentul său, constituind un exemplu de urmat și imitat, îndeosebi pentru tineri și slujitori ai cercetării".
Cuvintele sunt puține pentru a evidenția profesionalismul, competența, răbdarea și îndeosebi dinamica muncii sale în valorificarea și transcrierea în ediții științifice a unor manuscrise cu alfabet vechi, chirilic sau de tranziție, cum ar fi și această „Teologie moralicească" a lui Samuil Micu, în aceste vremuri în care se știe că specialiștii pe acest subdomeniu sunt extrem de puțini în țară la asemenea competență.
De asemenea, este elocventă mărturisirea făcută de Preasfințitul dr. Virgil Bercea, Episcop Greco-Catolic de Oradea Mare, în Prefața la această carte:
„Munca doamnei Florica-Elisabeta Nuțiu-Vulcănescu nu o putem aprecia la adevărata valoare: transcrierea, pătrunderea în spiritul vremii, înțelegerea omului Samuil Micu și restituirea pe care le săvârșește domnia Sa pentru noi, cei de astăzi, dovedesc o personalitate dedicată care se apleacă pe filele de istorie cu înțelepciune, răbdare și mai ales dragoste".
Totodată, noi, mureșenii, suntem mândri de faptul că doamna prof. dr. Florica-Elisabeta Nuțiu-Vulcănescu este singurul expert din județul Mureș, acreditat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național pentru clasarea și evaluarea eșantionului de manuscrise și carte veche al patrimoniului cultural național, după cum afirma prof. dr. Ioan Chindriș.
Îi suntem recunoscători pentru munca depusă, pentru eforturile încununate de succes, merite și premii ale Academiei Române, ale Fundației Naționale pentru Știință și Artă și îi dorim în continuare ani mulți și binecuvântați în cariera științifică și în toată activitatea sa!
Lansarea unei astfel de cărți, cu un astfel de conținut este o bucurie în Protopopiatul nostru, atât prin unicitatea mesajului pe care îl conține, cât și prin faptul că învățătura cuprinsă în ea vine de la un corifeu al Școlii Ardelene care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, care i-a ajutat pe oameni să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă moralitatea umană și care este rolul ei în planul lui Dumnezeu.
În încheiere, vreau sa afirm și să-mi recunosc convingerea că tot ceea ce se mărturisește, în această perioadă despre Samuil Micu, reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Marelui Om, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acest mare cărtutar al Școlii Ardelene, în contextul existenței noastre de oameni ai începutului de mileniu III.
