CU PROFU' LA PSIHIATRIE...
Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat săptămâna trecută, fără voturi împotrivă și fără nicio abținere, proiectul de modificare și completare a Legii educației, în sensul că părinții și elevii pot cere oricând examinarea psihocomportamentală a profesorilor și învățătorilor, pe baza unei simple reclamații. Concret, este vorba de modificarea art. 234 din Legea educației.
Inițiatorii susțin că în multe școli există situații în care conducerea nu poate solicita un examen de evaluare psihiatrică pentru un profesor reclamat, deoarece nu are acordul consiliului de administrație: “Propunem modificarea articolului 234 din Legea educației naționale nr. 1/2011 întrucât există situații în care datorită colegialității, conducerea unității/instituției de învățământ nu are acordul consiliului de administrație pentru solicitarea unui examen medical complet și complex al angajatului care dă dovadă de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, ceea ce duce la diminuarea calității sistemului educațional. În aceste situații, dacă inspectoratul școlar este sesizat de unul sau mai mulți factori implicați în procesul educațional (angajați, părinți, elevi, parteneri sociali, organizații sindicale etc.), să poată solicita un examen medical complet în ce îl privește pe angajatul a cărui aptitudine profesională de natură psihocomportamentală este contestată”, se arată în Expunerea de motive a proiectului legislativ, inițiat de 22 senatori PSD - inclusiv Liviu Pop, fost ministru de resort - și depus în Parlament în primăvara acestui an.
Prin urmare, se introduce posibilitatea ca reclamația să fie depusă la inspectoratul școlar, care poate dispune, la cererea oricărei părți - angajați, părinți, elevi, parteneri sociali, organizații sindicale etc. - un examen medical complet în ce îl privește pe angajatul în cauză.
Potrivit noilor prevederi, “situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate și stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialiști, constituită la nivel județean în baza unui protocol între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății, care să realizeze expertiza capacității de muncă”.
Au survenit modificări și în procedura de cercetare disciplinară a cadrelor didactice, inclusiv a directorilor de școală, în cazul cărora comisiile care vor analiza sesizarea vor fi numite de inspectoratul școlar.
Cadrele didactice pentru care se stabilește o sancțiune disciplinară vor avea dreptul de a o contesta, în termen de 15 zile, la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul școlar.
Dacă nu va fi atacată la Curtea Constituțională și va fi promulgată de președintele Iohannis, legea va intra în vigoare din anul școlar următor.
“AC DE COJOCUL” ELEVILOR BĂTĂUȘI
Comisiile juridică și de învățământ ale Senatului au adoptat, săptămâna trecută, propunerea legislativă a senatorului PSD Șerban Nicolae, privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, act normativ ce prevede sancțiuni pentru agresarea profesorilor.
Totodată, în cadrul dezbaterilor, s-a stabilit un amendament ce prevede majorarea sancțiunilor cu o treime, modificându-se, astfel, amendamentul propus de senatorul Liviu Pop, care recomanda pedepse mai blânde. Concret, fostul ministru propunea ca fapte precum: amenințarea, lovirea sau alte violențe, loviturile cauzatoare de moarte sau omorul, săvârșite împotriva personalului didactic aflat în exercitarea atribuțiilor sale, precum și săvârșirea de fapte în scop de intimidare sau răzbunare în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale personalului didactic să fie sancționate cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile respective.
În urma dezbaterilor, amendamentul a fost eliminat, revenindu-se la forma inițială - formularea: “se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege” a fost completată cu sintagma “ale cărei limite speciale se majorează cu o treime”.
În opinia senatorului PNL Vlad Alexandrescu, pedepsele avute în vedere sunt exagerate, scopul fiind, practic, acela de “a băga elevii la pușcărie”:
“Ați retras amendamentul, dar asta înseamnă că reveniți la forma propunerii legii în care se spune că limitele pedepsei se majorează cu o treime. Deci practic, reveniți la ideea că profesorul fiind învestit cu autoritate publică, se bucură de aceeași protecție ca polițistul, ca jandarmul, deci introduceți această amenințare în clasă (...) Eu nu cred că elevul trebuie amenințat cu pușcăria. E amenințat cu pușcăria majorată, prin această Lege. Vreți să băgați elevii în pușcărie”, a afirmat Vlad Alexandrescu potrivit mediafax.ro.
În replică, Lavinia Craioveanu - PSD, a spus că orice agresor trebuie să plătească, așa cum spune Legea: “Domnule senator, orice agresor care îndrăznește să perturbe ora de curs, să agreseze în orice fel, în ora de curs... sunt doar dascălul și elevii... datoria noastră este să protejăm deopotrivă profesorii și elevii, nu încercați să le spuneți elevilor lucrul acesta. Profesorul trebuie să aibă confortul la catedră încât să dea tot ceea ce e mai bun. Dacă oricine, părinte, prieten, îndrăznește să intre în sala de clasă și să agreseze pe cel de la catedră, da, trebuie să fie mărită pedeapsa, așa cum spune Legea”, a precizat Craioveanu, potrivit sursei citate.
Proiectul va fi trimis în plenul Senatului, care este for decizional.
FACILITĂȚI PENTRU DASCĂLII DE LA ȚARĂ...
Potrivit unei inițiative legislative aflată în dezbatere la Camera Deputaților (sursa - cdep.ro), profesorii care aleg să-și desfășoare activitatea în mediul rural vor beneficia de o serie de facilități.
Conform proiectului menționat, cadrele didactice care se titularizează în mediul rural vor primi, în termen de un an de la ocuparea postului prin concurs, o indemnizație de instalare în valoare de 3 salarii medii brute pe economie, cu condiția să predea pe post sau la catedră, în mediul rural, cel puțin 5 ani școlari.
Cadrele didactice cu o vechime efectivă în învățământ de peste 30 de ani vor beneficia, la data încetării contractului individual de muncă, în vederea pensionării pentru limită de vârstă, de o indemnizație în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie, din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul MEN.
Cadrele didactice din mediul rural, din sistemul de învățământ de stat, vor beneficia anual de două salarii minime brute, pentru dezvoltare profesională și evoluție în carieră și pentru achiziționare de materiale didactice.
Alte facilități cuprind: asistență medicală gratuită, vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, cursuri de perfecționare gratuite, o dată la doi ani ș.a.
Proiectul, care urmează să modifice și să completeze Legea Educației naționale nr. 1/2011, a fost inițiat de 44 de senatori (PSD și neafiliați), a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, precum și de la comisiile de specialitate, urmând a intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.
Votul final aparține senatorilor, iar dacă inițiativa va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, se va trece la aplicarea ei, fără întârziere.
...ȘI PENTRU COPIII SĂRACI
Senatul a adoptat o inițiativă legislativă semnată de parlamentari de la toate formațiunile politice, care prevede acordarea unui pachet minimal de servicii de sănătate, educație și protecție copiilor provenind din familii sărace. Acesta va fi oferit în baza analizei individuale a cazurilor de sărăcie, de către comisii locale alcătuite din asistenți sociali, asistenți medicali, consilieri școlari, cu precizarea că fiecare autoritate locală va avea libertatea de a adăuga și alte servicii celor existente în pachetul minimal, în funcție de buget.
Inițiatorii arată că pachetul a fost testat de UNICEF împreună cu autoritățile centrale și locale în 45 de comunități urbane și rurale din România, rezultatul fiind acela că toți copiii incluși în programul pilot au acum acte de identitate, sunt înregistrați la medicul de familie, iar abandonul școlar a scăzut în mod semnificativ.
Inițiativa introduce noi prevederi în Legea asistenței sociale nr. 292/2011, prin care, la art. 69, se instituie noțiunea de pachet minimal de servicii: “Se instituie pachetul minimal de servicii sociale pentru copil și familie, denumit în continuare pachet minimal de servicii, în sarcina autorităților administrației publice centrale și locale, universal și obligatoriu, în scopul asigurării dreptului fiecărui copil la supraviețuire, dezvoltare, protecție, precum și la combaterea sărăciei. Pachetul minimal de servicii include servicii de bază și de informare în domeniul sănătății, educației și protecției sociale precum: identificarea situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, evaluarea acestora, furnizarea de informații, consiliere, însoțire, asistentă și monitorizare”.
Proiectul de modificare a legii va fi trimis Camerei Deputaților, care este forul decizional.
