Ministerul Justiției (MJ) a lansat în dezbatere publică strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, prin care invită Biserica Ortodoxă Română (BOR) și pe reprezentanții celorlalte culte să se implice în această acțiunie.
Cursuri de calificare în detenție prin ANOFM
Potrivit noii strategii, calificarea (recalificarea) profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea postdetenție, asigurând foștilor deținuți oportunitatea identificării unui loc de muncă și, implicit, a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală.
Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale și vocaționale mai bune a deținuților, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerințele pieței muncii și cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate.
Astfel, se impune elaborarea, anual, la nivelul sistemului penitenciar, a unui plan de formare pentru persoanele private de libertate, care să fie analizat și inclus în planul de formare profesională al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM).
De remarcat că, în anii 2017 și 2018, nici unul dintre cei peste 20.000 de deținuți nu a urmat un curs de calificare profesională în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, în vreme ce în programele agențiilor de ocupare a forței de muncă au fost incluse mai puțin de 700 de deținuți.
La nivelul primului semestru al anului 2019, 65,23% dintre deținuți au declarat că nu dețineau o meserie (profesie), iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupație.
Biserica să se implice în perioada critică postdetenție
Ministerul Justiției atrage atenția că, pentru depășirea perioadei critice postdetenție, care prezintă un risc ridicat de recidivă, este necesară existența unor structuri care să aibă în atribuții preluarea persoanelor care se liberează, să ofere servicii integrate, specializate și să monitorizeze cazurile preluate.
În afară de autoritățile locale, în rețeaua de suport ar trebui incluși, pe lângă serviciile sociale, voluntari, poliția comunitară, organizații neguvernamentale, agenți economici și reprezentanți ai bisericii.
“Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), alături de reprezentanții altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acțiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de proveniență.
Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice și mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea rețelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susținerea persoanelor aflate în detenție, care urmează să revină în comunitățile de proveniență”, se arată în strategie.
Probleme la ieșirea din penitenciar
Printre problemele identificate la ieșirea din penitenciar sunt evidențiate lipsa actelor de identitate, dificultăți privind revenirea în familie și comunitate, lipsa unei locuințe (a unui adăpost), lipsa resurselor financiare, lipsa hranei sau a îmbrăcămintei, dificultăți privind accesul pe piața muncii, în contextul existenței cazierului judiciar, și lipsa de suport din partea comunității.
Potrivit unui studiu citat în strategie, foștii deținuți au la dispoziție, după părăsirea penitenciarului, două săptămâni ca să reușească, lucru care nu se întâmplă decât rareori.
Astfel, după ieșirea din penitenciar, cele mai multe infracțiuni săvârșite de recidiviști sunt furtul calificat, conducerea unui vehicul fără permis, furtul, tâlhăria calificată și lovirea sau alte violențe.
*
Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor nr. 17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1160, sau la adresele de e-mail dpc@just.ro și secretariat-tehnic@anp.gov.ro
