FILOSOFUL, CREDINCIOSUL ȘI... DIALOGUL

* “Orice religie există numai prin învierea lui Hristos, care se ascunde tainic în acest eveniment. Dacă Hristos a înviat, aceasta interesează pe toți oamenii. Dacă se suprimă mărturisirea creștină a înviatului Hristos, nici o religie nu va supraviețui la nivelul lumii moderne, căci în afara Evangheliei orice mesaj religios se oprește la jumătatea drumului. Or, capătul transcendent al religiei este Dumnezeu, devenit om înviat”.

Paul Evdokimov (1901-1945), scriitor și teolog rus. Absolvă școala militară, și este înrolat în armata albă, luptând doi ani împotriva revoluției bolșevice. În anul 1928 este licențiat în teologie la Institutul Sain Serge din Paris, iar puțin mai târziu obține doctoratul cu teza: “Dostoievski și problema răului”.

***

* “Religia este dialogul etern dintre omenire și Dumnezeu”.

Franz Werfel (1890-1945), scriitor austriac important. Printre cele mai importante opere ale sale se numără Reuniunea clasei (1928) și 40 de zile de la Musa Dagh (1933), ultima fiind despre rezistența armenilor din timpul genocidului de la 1915.

***

* “Filosoful se gândește la divinitate, credinciosul la Dumnezeu. Unul la esență, altul la persoană”.

Emil Cioran (1911-1995), scriitor și filosof român, stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte, fără să ceară cetățenia franceză. Tatăl său a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. După 1941 părăsește definitiv România și pleacă în Franța, la Paris, unde locuiește până la sfârșitul vieții, în Cartierul Latin. A trăit mult timp retras, evitând publicitatea. În schimb, a cultivat darul conversației cu numeroșii săi prieteni: Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu, Samuel Beckett ș.a.

S-a consacrat mai mult pe cugetările profund personale: “N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzațiilor mele”. Mai târziu a început a fi un gânditor de sentimente și senzații violente, fiind preocupat de problema morții și a suferinței, fiind atras la un moment dat de ideea sinuciderii, ca idee care ajută supraviețuirii.

Câteva teme mari străbat opera lui Cioran: “contingența ființei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârșitul civilizației, alimentarea răului, refuzul consolidării prin credință, obsesia absolutului, viața ca expresie a exilului metafizic al omului”.

***

* “Dumnezeu care nu poate fi văzut de muritori, se privește prin lucrurile sale”.

Aristotel (384-322 î.d. Hr.), cel mai de seamă filosof al Greciei, dascălul lui Alexandru Macedon.

***

* “Ridică-ți ochii cu încredere la Dumnezeu și zii: O, Doamne, fă cu mine ce vrei! Ce vrei Tu, vreau și eu. Pune-mi sarcinile ce le voiești. Dă-mi bogăție sau lasă-mă să lupt cu sărăcia. De vor cârti oamenii, eu nu voi cârti. Totdeauna voi arăta prin fapta mea că tot ce faci Tu e pentru mine bine făcut”.

Epictet (55-135) - filosof grec stoic.

Lasă un comentariu