Dincolo de orice dubiu, anul 2019 a fost unul devastator: incendii în Amazon, în Antarctica și în alte zone; inundații și secetă în Africa; creșterea temperaturilor, a emisiilor de carbon și a nivelului mării; dispariția unor specii de animale și plante; migrații forțate, în masă, ale populației. Toate acestea duc la concluzia că anul 2019 va rămâne în istorie ca anul în care criza climatică ne-a afectat pe toți, dar și unul al protestelor și mișcărilor civice împotriva guvernelor, care au rămas surde și mute față de aceste manifestări, se arată într-o analiză efectuată de Agenția Inter Press Service, dată publicității zilele trecute.
Guvernele – surde și mute în fața marilor probleme ale planetei
Apelurile pentru combaterea situațiilor de urgență climatică au răsunat în urechile delegaților din aproape 200 de țări, la summit-ul anual al ONU, de la Madrid, din 2 decembrie, dar, în ciuda avertismentelor că planeta e pe cale să atingă puncte critice, a rămas temerea că cele două săptămâni de negocieri nu vor avea ca rezultat decât același sentiment de dezamăgire și de oportunități ratate.
“Vrem, într-adevăr, să fim considerați drept generația care și-a băgat capul în nisip și a cântat din scripcă, în timp ce planeta era în flăcări?” a întrebat, retoric, secretarul general al ONU, António Guterres.
Însă șefii guvernelor celor mai influente țări din lume au fost absenți, în mod voit, inclusiv Donald Trump (SUA), Xi Jinping (China) și Vladimir Putin (Rusia).
Președintele brazilian Jair Bolsonaro, care a refuzat să găzduiască reuniunea, a preferat și el să absenteze decât să se confrunte cu o primire ostilă. Protestele împotriva incendiilor care măcelăresc pădurea amazoniană din Brazilia, dar și atitudinea guvernelor, care încurajează defrișările, se răspândesc în întreaga lume, în special în Europa.
Într-unul din numeroasele sondaje științifice care au sunat clopotele de alarmă în 2019, un raport al IPBES, Platforma Interguvernamentală de Politică Științifică privind Biodiversitatea și Serviciile de Ecosistem, a avertizat că peste un milion de specii de animale și plante sunt amenințate cu dispariția, în următoarele decenii.
Imigrație forțată și trafic de carne vie
Criza climatică și dispariția speciilor sunt provocări cu consecințe de anvergură, seceta din unele zone din Africa ducând la foamete și imigrație în masă: extinderea deșertului saharian desparte familii și generează conflicte. Regiunea Sahel, din marginea sudică a Saharei, este zona în care temperaturile cresc mai rapid decât oriunde altundeva pe Pământ.
În timp ce o mare parte din Cornul Africii, Zambia și Zimbabwe sunt devastate de secetă, statele din insulele mici, în special din Pacific, se scufundă din cauza creșterii nivelului mării și devin mai vulnerabile la uragane și taifunuri.
Imigrația neregulată este în creștere, ducând la moartea a mii de oameni, angajați în călătorii periculoase, în încercarea de a traversa Mediterana, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).
Fenomenul a devenit o afacere profitabilă pentru contrabandiști, care câștigă bani frumoși de pe urma imigranților, în timp ce alte persoane vulnerabile, în special femei și fete, cad în mâinile traficanților de carne vie. Sursă majoră de imigranți care se îndreaptă spre Statele Unite, America Centrală este o regiune săracă, marcată de violență și trafic de persoane - a treia cea mai mare industrie a criminalității în lume. Traficul de persoane are rădăcini adânci în Guatemala, Honduras și El Salvador, de zeci de ani și, după cum a raportat IPS anul acesta, necesită tot mai mult un efort concertat de aplicare a legii din partea guvernelor regiunii, pentru a demonta rețelele de trafic și a ajuta femeile exploatate sexual.
Sclavia, la ordinea zilei
Se estimează că peste 40 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în condiții de sclavie. Potrivit raportului prezentat la Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, de către expertul ONU, Urmila Bhoola, sclavia se va extinde, probabil, deoarece lumea se va confrunta cu schimbări rapide la locul de muncă, degradarea mediului, imigrația și schimbările demografice. Copiii din zonele rurale reprezintă ținte ideale pentru traficul din India și din alte regiuni.
Eradicarea sclaviei moderne până în 2030, unul dintre Obiectivele ONU de Dezvoltare Durabilă, ar necesita eliberarea a 10.000 de persoane pe zi, a relatat doamna Bhoola, citând ONG-ul Walk Free.
Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) afirmă că, în prezent, peste 70 de milioane de persoane sunt strămutate ca urmare a unor conflicte, printre aceștia numărând-se aproape 26 de milioane, care au fugit din țările lor (peste jumătate din refugiați au sub 18 ani).
Răspunsul multor țări a fost ... ridicarea de ziduri și de bariere.
Foamete și sărăcie
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD) conțin promisiuni solemne în materie de eradicare a foametei și a sărăciei extreme, până în 2030, dar acest lucru nu poate fi realizat decât dacă micii fermieri din întreaga lume se pot adapta la schimbările climatice.
Dimpotrivă, începând din 2016, numărul global al celor care suferă de foame este din nou în creștere. În septembrie, o finanțare de 650 de milioane de dolari a ajuns la CGIAR, un parteneriat al finanțatorilor și centrelor internaționale de cercetare agricolă, cunoscut anterior ca Grupul Consultativ pentru Cercetări Agricole Internaționale.
Raportul Comisiei globale pentru adaptare, lansat în octombrie, arată că numărul persoanelor care ar putea să sufere din lipsa apei, cel puțin o lună pe an, va crește de la 3,6 miliarde, în prezent, la peste 5 miliarde până în 2050.
Nu în ultimul rând, se depun eforturi pentru eradicarea leprei, boală care a devastat Bangladesh-ul.
Per total, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, mai degrabă bat pasul pe loc, secretarul general al Organizației avertizând încă din iulie, că “este nevoie de o reacție mult mai profundă, mai rapidă și mai ambițioasă pentru a accelera procesul de transformare socială și economică, necesară pentru atingerea obiectivelor noastre până în 2030”.
Antisemitismul, “o umbră întunecată” deasupra Europei
Aproximativ unu din patru europeni manifestă atitudini ostile față de evrei, potrivit unui sondaj global privind antisemitismul, comandat de Liga Anti-Defăimare (Anti-Defamation League). În timp ce atitudinile antisemite se mențin la un nivel constant în Europa de Vest, rezultatele sondajului arată că, pe fondul amplificării discursului urii și al radicalizării discursului politic, fenomenul ia amploare în țările din Europa de Est și Centrală, unde vechile stereotipuri privind “controlul evreiesc asupra afacerilor și finanțelor” și “dubla loialitate” predomină în continuare.
Sondajul, la a care au participat 9.000 de persoane adulte, a fost efectuat în perioada aprilie-iunie 2019, în 14 țări din Europa, cu populație evreiască semnificativă, înregistrându-se creșteri marcante ale atitudinilor antisemite în Polonia, Rusia și Ucraina, unde mulți consideră că “evreii vorbesc prea mult despre Holocaust”.
La 18 decembrie a.c., cel puțin 59 de pietre funerare și monumente evreiești au fost vandalizate în nordul Slovaciei. În Franța, regiunea Alsacia a cunoscut o intensificare a manifestărilor de vandalism rasist, cel mai cunoscut caz fiind cel din Quatzenheim, unde 96 de morminte evreiești au fost vandalizate în februarie a.c., iar la începutul lunii decembrie, simbolul svasticii a fost pulverizat pe mai mult de 100 de morminte din cimitirul Westhoffen, la 25 de km vest de Strasbourg. (sursa - http://www.globalissues.org/news/2019/12/, cnn)
