LUMEA ÎN CARE TRĂIM 2020 - RISCURI ȘI PROVOCĂRI

Distribuie pe:

“În timp ce ne pregătim să ne luăm rămas bun de la anul 2019, trebuie să aruncăm o privire clară asupra situației globale și a noilor provocări cu care ne confruntăm. Lumea noastră trece printr-o schimbare.

Echilibrele de putere se modifică, generând riscuri noi și periculoase.

Pe tot globul - și la doar câteva sute de kilometri de aici - tensiunile naționale și regionale se amplifică. Sahel, Libia, Siria, Yemen, Afganistan - aceste conflicte provoacă suferințe teribile și dezrădăcinează milioane de oameni. În loc de războaie între statele suverane, acum vedem conflicte asimetrice între state și grupuri non-statale. Odată cu imixtiunea tot mai mare a terților, aceste conflicte dobândesc, rapid, dimensiuni regionale și sunt legate de noi forme de instabilitate globală și de terorism”.

Declarația a fost făcută miercurea trecută, de Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, într-un discurs rostit de la tribuna Senatului italian, oficialul ONU subliniind necesitatea unor reacții mai ferme, mai coordonate, axate pe soluții, din partea guvernelor.

Pe fondul conflictelor asimetrice între state și grupuri non-statale și a unei amenințări tot mai evidente vizând proliferarea nucleară, António Guterres a susținut că “prevenirea este mai importantă ca niciodată”, iar singura cale către stabilitate constă în mai multilateralism.

În alocuțiunea rostită, Antonio Guterres a identificat câteva falii ce continuă să se adâncească, amenințând securitatea planetei și bunăstarea locuitorilor săi.

Eșecul solidarității globale cu persoanele cele mai vulnerabile - “Diversitatea nu este o amenințare, ci un atu”

Profund îngrijorat de faptul că refugiații și imigranții continuă să moară în timp ce traversează mările și deșerturile, secretarul general a încurajat “răspunsurile colective”, inclusiv programe de muncă ce le-ar oferi tinerilor un motiv să nu-și părăsească țările de baștină.           

El a spus că politicile de imigrare și de relocare trebuie să fie mai sigure, evidențiind, totodată, “presiunea extraordinară asupra drepturilor omului” la nivel global, dând ca exemple amplificarea misoginiei, xenofobiei și discursului urii, care trebuie combătute cu mult “curaj politic, bazat pe fapte și pe rațiune”. “Diversitatea nu este o amenințare, ci un atu”, a afirmat oficialul ONU: “Trebuie să-i investigăm și să-i deferim justiției pe traficanții de persoane și rețelele criminale care profită de mizeria oamenilor. Țările mediteraneene europene care primesc refugiați, precum Grecia și Italia, au dreptul la solidaritate și sprijin din partea partenerilor lor europeni. Din păcate, până acum, nu am văzut că solidaritatea și sprijinul s-au concretizat pe de-a-ntregul.

Este inacceptabil ca persoane care se tem pentru viața lor să fie acuzate de problemele generale ale societății. Populiștii încearcă să exploateze nemulțumirile și disensiunile pentru a câștiga și păstra puterea.

Trebuie să le răspundem cu hotărâre și curaj politic, bazate pe rațiune și fapte. De aceea, am inițiat două noi strategii la nivelul Națiunilor Unite: protejarea bisericilor și combaterea discursului urii, sub toate formele sale”.

“Ne-am păcălit, crezând că putem păcăli natura”

Dezastrele naturale legate de climă sunt din ce în ce mai frecvente, mortale și distructive, cu creșterea costurilor umane și financiare, amenințând ecosistemele, periclitând securitatea alimentară, declanșând conflicte și forțând oamenii să-și părăsească locuințele.

Este nevoie de mai multă voință politică pentru a opri subvenționarea combustibililor fosili și a construi centrale electrice pe cărbune. În schimb, soluțiile bazate pe resurse naturale trebuie valorificate, mai ales în țările în curs de dezvoltare.

“Criza climatică nu mai este o problemă pe termen lung. Este aici. Și este acum. Este o realitate periculoasă pentru mulți oameni, în special pentru cei care trăiesc în unele dintre cele mai sărace și mai vulnerabile țări din lume. Deși sunt cele care contribuie cel mai puțin la emisiile de gaze cu efect de seră, aceste țări suferă cel mai mult.

Ne-am păcălit crezând că putem păcăli natura și iată că natura se răzbună. Ultimii ani au cunoscut cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată, iar nivelurile mărilor au crescut în mod alarmant.

Calota glaciară se topește și deșerturile se extind. Ecosistemele noastre se confruntă cu amenințări fără precedent.

Dezastrele naturale legate de climă sunt din ce în ce mai frecvente, mai mortale și mai distructive, în paralel cu creșterea costurilor umane și financiare.

Seceta în unele regiuni ale lumii pune în pericol securitatea alimentară, declanșând conflicte și forțând oamenii să-și părăsească locuințele.

În fiecare an, poluarea aerului asociată schimbărilor climatice ucide șapte milioane de oameni. Criza climatică reprezintă o amenințare dramatică pentru sănătatea și securitatea umană. Și acesta este doar începutul.

Dacă nu vom acționa acum, istoria ne va consemna ca generația care a dispus de toate instrumentele necesare pentru a schimba lumea, dar n-am făcut-o. Copiii și nepoții noștri nu ne vor ierta dacă le sacrificăm viitorul pentru profit fals și pe termen scurt (...)

Comunitatea internațională a ratat posibilitatea de a se pronunța categoric în ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea pentru a putea aborda criza climatică.

Știința ne spune clar: trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 45% până în 2030; să limităm creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

Chiar dacă angajamentele de la Paris sunt respectate pe deplin, ele nu vor fi suficiente pentru a ne angaja pe această traiectorie. Multe țări nici nu îndeplinesc aceste angajamente. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească într-un ritm alarmant.

Suntem pe cale să producem aproape de trei ori mai mult cărbune decât ar fi necesar pentru siguranța planetei și a propriului nostru viitor”.

Amplificarea diferențelor economice divizează omenirea - “Oamenii au dreptul să-și spună cuvântul în deciziile care le afectează viața”

“În ultimele luni, preocupările, la nivel mondial, au demonstrat urgența de a urma calea spre egalitate, cu sisteme sociale și economice care să funcționeze pentru toată lumea. Oamenii au dreptul să-și spună cuvântul în deciziile care le afectează viața, a declarat șeful ONU.

Societățile pașnice și stabile necesită oportunități egale și “respectarea drepturilor și libertăților tuturor”, a argumentat dl. Guterres, solicitând un contract social mai echitabil și mai inclusiv.

“Cele două mari puteri economice, SUA și China, ar putea crea două zone de influență separate și concurente, fiecare cu moneda dominantă, reguli comerciale și financiare și strategii militare. Fiecare ar avea propriul său internet și propriile sale forme de inteligență artificială.

Acest lucru ar crește dramatic riscul de confruntare.

Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita această mare fractură și a păstra un sistem global: o economie universală cu respectarea dreptului internațional; o lume multipolară cu instituții multilaterale solide”.

Decalajul tehnologic este în creștere

În timp ce noile tehnologii oferă instrumente pentru pace și dezvoltare durabilă, ele prezintă și riscuri, dacă sunt folosite greșit: amplificarea inechităților, excluderii și inegalității.

Pentru a rezolva acest lucru, șeful ONU a confirmat că strategiile de educație tehnologică de lungă durată vor fi puse în aplicare, împreună cu sisteme de protecție socială și cadre de reglementare flexibile pentru a face față provocărilor digitale, precum interzicerea armelor autonome letale care “ucid fără intervenție umană”.

Fracturi geostrategice - “Oamenii suferă și vor să fie auziți”

Dl. Guterres a subliniat necesitatea păstrării unui sistem global cu o economie universală care să respecte dreptul internațional - “o lume multipolară cu instituții multilaterale solide”.

Multilateralismul unește “acțiunile locale și prioritățile globale urgente”, a precizat el, menționând că lupta împotriva situațiilor de urgență climatică înseamnă promovarea păcii și a coeziunii sociale. Prevenirea crizelor înseamnă investiția într-o dezvoltare durabilă incluzivă.

“La nivel național, vedem o altă direcție greșită, cu impact asupra contractului social: oamenii simt că sistemele economice nu funcționează pentru ei. Asistăm la un val de proteste în întreaga lume. Fiecare situație este unică, dar are două caracteristici în comun: un deficit tot mai mare de încredere între oameni și instituții politice, alături de efectele negative ale globalizării și progresului tehnologic. Oamenii suferă și vor să fie auziți. Ei vor egalitate, sisteme sociale și economice care să funcționeze în interesul lor. Doresc ca drepturile și libertățile fundamentale să le fie respectate, să aibă un cuvânt de spus în deciziile care le afectează viața.

Guvernele au datoria să-și asculte poporul și să respecte libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Toată lumea trebuie să manifeste reținere și să acorde prioritate dialogului crizele dramatice cu care ne confruntăm astăzi în diferite părți ale lumii.

Răspunsul la aceste nemulțumiri ar trebui să se bazeze pe un nou contract social, care să fie inclusiv și corect, pentru noua noastră epocă de globalizare și hiperconectivitate (...).

(...) Cu toate acestea, mesajul meu este unul de speranță, nu de disperare - pentru că putem și trebuie să construim un viitor mai bun pentru toți” , a conchis secretarul general al ONU. (sursa https://news.un.org/en/story/2019/12                  

 

Lasă un comentariu