LUMEA ÎN CARE TRĂIM - IZBUCNIREA UNEI NOI PANDEMII ESTE DOAR O CHESTIUNE DE TIMP...

Distribuie pe:

Nu se pune problema dacă, ci când lumea se va confrunta cu o pandemie mortală. Oficialii din sănătatea publică spun că există “probabilitatea rezonabilă” ca în următorii 15 ani să asistăm la apariția unui asemenea focar, cauzat de un agent patogen cu o formidabilă putere de răspândire.

A trecut aproape un secol de când gripa spaniolă din 1918 a infectat peste 500 de milioane de oameni și a provocat zeci de milioane de decese. În ciuda progreselor majore din medicină și tehnologie, înregistrate din secolul trecut până în prezent, nu suntem siguri că un astfel de flagel nu se va mai repeta.

Iată câteva motive pentru care suntem la un pas de o nouă pandemie (epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, într-o țară, în mai multe țări sau continente - DEX).

Creșterea numărului populației

În timpul gripei spaniole din 1918, pe planetă trăiau mai puțin de două miliarde de oameni. Boala a ucis aproximativ 2,5% din populația globală, respectiv 50 de milioane de oameni. Astăzi, pe Pământ trăiesc 7,6 miliarde de oameni. O altă pandemie cu aceeași rată de mortalitate globală ar avea ca rezultat 190 de milioane de decese.

Creșterea numărului populației favorizează răspândirea bolilor infecțioase.

Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în mediul urban, iar acest număr continuă să crească. Bolile transmisibile se răspândesc rapid în marile orașe. Persoanele care folosesc transportul public vin în strânsă legătură unele cu altele, zonele locuite sunt tot mai aglomerate și, în multe țări, sunt alcătuite din mahalale, unde oamenii trăiesc în condiții neigienice, favorizând înmulțirea și răspândirea bacteriilor.

Rezistența la antibiotice

De 70 de ani, antibioticele sunt folosite pentru a trata o gamă largă de infecții cauzate de bacterii. Dar aceste medicamente își pierd eficacitatea pe măsură ce bacteriile suferă mutații și devin rezistente la antibiotice, infecțiile fiind foarte greu de tratat, uneori, chiar imposibil. Tom Frieden, fost director al centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor, a declarat, încă în 2014, că bacteriile rezistente la antibiotice ar putea cauza următoarea pandemie.

CRE (Carbapenem-Resistant Enterobacteriaceae) este o familie de bacterii rezistente la antibiotice, extrem de periculoase. Anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății a publicat o listă cu primele 12 bacterii rezistente la antibiotice. Primele trei, considerate “critice”, sunt toate rezistente la carbapenem. Restul de bacterii de pe listă au arătat rezistență la unele antibiotice, dar nu și la cele mai puternice. Acești agenți patogeni provoacă boli precum pneumonia, infecții ale sângelui și gonoree.

Dacă problema nu este abordată rapid și eficient, multe infecții ușor de tratat ar putea deveni o adevărată condamnare la moarte. Din păcate, companiile farmaceutice nu acordă prioritate creării de noi antibiotice. Procesul necesită o investiție mare în costurile de cercetare și oferă un profit redus, deoarece pacienții iau medicamentele doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Mutații ale virusurilor gripale

Experții arată că virusul gripal este unul dintre cei mai probabili “suspecți” în izbucnirea următoarei pandemii. Din păcate, această certitudine nu înseamnă că se poate face ceva pentru a-i opri. Gripa este greu de prevăzut și greu de planificat. În prezent, cea mai bună formă de protecție împotriva gripei sezoniere este vaccinul, departe, însă, de a rezolva cu adevărat problema. Oamenii de știință creează vaccinul anual cu luni înainte de debutul sezonului gripei, pe baza unor presupuneri privind tulpinile care vor circula. Eficacitatea vaccinului antigripal variază de la an la an. În perioada sezonului gripal 2015-2016, aproximativ jumătate dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de gripă au fost protejate prin vaccin, spre deosebire de sezonul 2014-2015, când doar 19% dintre vaccinări au oferit protecție împotriva virusurilor din acel an.

Doar câteva tulpini de virus gripal circulă în întreaga lume, dar se crede că există alte zeci. Fiecare tulpină suferă mutații, an de an. Este nevoie doar de o mică diferență pentru ca gripa să devină “de nerecunoscut” pentru sistemul imunitar, iar în unii ani, gripa suferă mutații atât de drastice încât apare ca un virus complet nou, având ca rezultat o pandemie, cel mai elocvent exemplu fiind mutația virusului ce a provocat gripa spaniolă din 1918.

Creșterea numărului de călătorii

Frecvența, viteza și accesibilitatea călătoriilor în lumea de azi sunt fără precedent. Oamenii pot călători de pe o parte pe cealaltă a globului într-o singură zi, ceea ce înseamnă că și bolile se pot răspândi la fel de rapid. Cei care călătoresc în țări străine pot introduce din neatenție bacterii sau viruși în regiuni în care comunitățile locale nu sunt pregătite sau dotate să le facă față. Unul dintre motivele pentru care focarul Ebola din 2014 a fost atât de mortal în Africa de Vest a fost că zona nu se confruntase, anterior, cu acest virus. Sistemele de sănătate erau nepregătite sau nefamiliarizate cu tratarea bolii, iar localnicii nu aveau imunitate naturală sau rezistență dobândită în urma expunerii anterioare la virus.

Pe de altă parte, în timpul călătoriilor, oamenii petrec mult timp în medii favorabile răspândirii infecțiilor, cum ar fi avioanele și hotelurile. Aceste spații îi obligă să intre în contact unii cu alții și să-și transmită, reciproc, germeni patogeni. La începutul focarului SARS din 2003, un medic chinez infectat a stat într-un hotel din Hong Kong înainte de a se îmbolnăvi și de a muri. Boala s-a răspândit și la alte persoane care au locuit în același hotel și care apoi s-au urcat în avioane și au transportat agenții patogeni în țările lor. La doar 5 luni după ce medicul chinez s-a înregistrat la hotel, SARS a infectat peste 8.000 de persoane în peste 30 de țări, cu 774 de cazuri soldate cu decese.

Defrișările

Aproximativ 75% din bolile infecțioase noi sunt zoonotice, adică se transmit de la animale la oameni. Pe măsură ce crește frecvența contactului între oameni și “viața sălbatică”, crește și riscul de infecție. Defrișările favorizează apariția unor boli precum Ebola și malaria, deoarece perturbă habitatul natural al animalelor purtătoare de bacterii.

Ideea că defrișarea amplifică răspândirea de boli nu este nouă.

La sfârșitul anilor 90, un studiu privind activitatea țânțarilor din Peru a arătat că o specie purtătoare de malarie, care trăiește într-o zonă defrișată, îi înțeapă pe oameni de aproape 300 de ori mai des decât aceleași specii care trăiesc în mediul lor natural. Conform unui studiu din 2010, defrișarea a doar 4% din pădurea braziliană a dus la dublarea cazurilor de malarie. Defrișarea a contribuit, de asemenea, la o secetă extremă în Brazilia. Oamenii au adunat apă în containere deschise, atrăgând țânțarii, fapt ce a favorizat răspândirea bolii Zika.

Maimuțele, liliecii și rozătoarele sunt, de asemenea, vectori de agenți patogeni. Atâta timp cât vom continua să uzurpăm habitatele animalelor, vom continua să riscăm noi boli, dintre care unele s-ar putea dovedi extrem de contagioase și netratabile.

Riscurile cercetării științifice

În 2014, oamenii de știință americani au creat un virus foarte asemănător cu cel al gripei spaniole din 1918. Folosind o tehnică numită genetică inversă, cercetătorii de la Universitatea din Wisconsin au fabricat virusul din fragmente de tulpini de gripă aviară, răspândindu-l apoi în aer - o cale de transmitere a unora dintre cele mai periculoase boli.

Cercetătorii care susțin acest studiu afirmă că re-crearea virusului periculos este o parte esențială a înțelegerii riscului pe care îl prezintă pentru public. Dar mulți oameni de știință se pronunță împotriva acestui tip de experimente, susținând că reprezintă o amenințare pentru oameni. Chiar și în laboratoarele de maximă securitate, crearea unui agent patogen periculos este o activitate riscantă. Criticii acestei practici afirmă că nu există dovezi că aceste experimente ajută de fapt la salvarea de vieți omenești, ci, dimpotrivă, le pune în pericol. Un profesor de epidemiologie de la Harvard School of Public Health a avertizat că dacă un virus periculos ar scăpa sau ar fi eliberat intenționat dintr-un laborator, ar putea provoca o pandemie catastrofală.

Schimbările climatice

Pe măsură ce schimbările climatice determină încălzirea globală, apariția unor boli transmise de purici, țânțari, căpușe etc. precum și ariile de răspândire sunt în creștere.

Malaria, Zika și Dengue sunt doar câteva dintre numeroasele virusuri letale transmise de țânțari, malaria fiind cea mai gravă. Țânțarii prosperă în regiunile calde. Încălzirea globală poate face ca populațiile de țânțari să se răspândească pe arii geografice largi, deoarece mai multe zone devin ospitaliere pentru insectele purtătoare de boli. Schimbările climatice duc la anotimpuri calde mai lungi, favorizând înmulțirea țânțarilor și generând, astfel, mai multe căi de transmitere a infecțiilor la oameni.

Puricii și căpușele prosperă, de asemenea, în zonele cu climă caldă și transmit o serie de boli periculoase, inclusiv febra hemoragică Congo-Crimeea, tifos și boala Lyme.

Bioterorismul

Următoarea pandemie ar putea fi rezultatul unui atac intenționat.

Bill Gates, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a finanțat, în ultimii 20 de ani, o campanie globală de sănătate. Anul trecut, în cadrul Conferinței pe teme de securitate de la München, Gates a avertizat că bioterorismul - eliberarea intenționată de viruși sau germeni - ar putea fi responsabil pentru uciderea a milioane de oameni.

Amenințarea bioterorismului a crescut în ultimii cinci ani. Modificările biologiei moleculare au făcut ca producerea de arme biologice să fie mai ușoară și mai accesibilă. Un terorist are acum capacitatea de a utiliza ingineria genetică pentru a sintetiza variola sau pentru a crea o versiune extrem de contagioasă și letală a gripei. Serviciile de informații au raportat că ISIS lucrează la biotehnologii, la bazele sale din Siria și din Irak.

Potențialul pandemic actual

Virusul gripal H7N9 (gripa aviară) a fost depistat pentru prima dată la oameni în 2013, când doi cetățeni chinezi au decedat. De atunci, țara a trecut prin cinci valuri de infecții. Cel de al cincilea, care a început în octombrie 2016, a fost, de departe, cel mai grav, acoperind cea mai mare zonă geografică. Începând din 2017, s-au înregistrat 1.622 de cazuri H7N9 confirmate, cu 619 decese.

H7N9 este considerat de centrele pentru controlul și prevenirea bolilor drept tulpina de gripă cu cel mai mare potențial de a provoca o pandemie. Până în prezent, infecțiile umane cu H7N9 au fost în mare parte atribuite piețelor de păsări vii din China. Dar virusul continuă să sufere mutații și ar putea prezenta în curând un risc mult mai mare prin transmitere de la om la om.

Anul trecut, a fost realizat un studiu pe o tulpină extrem de patogenă de H7N9. Dihorii, animale folosite pentru testarea transmisibilității virusului gripal la om, au fost infectați cu virus, fiind așezați, în cuști separate, alături de dihori sănătoși. Virusul s-a răspândit rapid, ucigând două din trei animale sănătoase. Studiul a demonstrat că, la oameni, virusul ar putea fi transmis prin tuse și strănut.

Pe baza mutațiilor H7N9 observate în ultimul an, următorul val de virus ar putea fi extrem de contagios în rândul oamenilor, și la fel de mortal. În prezent, nu există un vaccin eficient pentru cele mai recente tulpini H7N9.

(sursa - listverse.com)

Lasă un comentariu