“AȘA M-A ÎNVĂȚAT MAMA”

Distribuie pe:

Copilul Nicolae Iorga nu știa ce sunt jocurile, prietenii nu făcea, nici chiar cu fratele său. Ducea o viață interioară de când se știa, venind, în fuga însetatului, spre lumea lăuntrică a cărților aflate în casa părintească. George Sand îl introduce în Veneția, călătorii englezi îl poartă în India, prin Orientalele lui Victor Hugo face cunoștință cu vizirii care-și pierd toată oastea pe câmpul de luptă. Iar Florian și La Fontaine îi aduc în față o lume întreagă de vietăți. Prindea, din toată această lume pestriță, partea cea bună a faptelor, cutremurându-se în fața nedreptăților și răutăților. Cultura autohtonă vine spre copilul de șase ani prin Cronicile lui Kogălniceanu. Abia picat în clasa I, e scos la tablă să facă socoteli, dar scrie zerourile legate între ele, în timp ce institutorul le dorea, ca la carte, separate. Copilul ripostă hotărât că “așa m-a învățat mama”, după care urmează admonestările cuvenite.

Depășind treptele de cultură și educație, prin care era obligat să circule continuu: Iorga a intrat repede în conflict cu profesorii și cu un sistem de învățământ inacdevat nevoilor sale. Iorga nu era venit pe lume spre a primi modulările dascălilor aserviți programelor și principiilor pedagogice. De aceea, școala a fost pentru el un fel de închisoare sau azil, cu ziduri reci și înalte.

Avea 11 ani când nevoia îl făcu să câștige singur ceva bani pentru casa împovărată cu trei guri de hrănit. A început a da meditații, răpindu-și din timpul lecturilor sale atât de scumpe, pentru a-i îndruma pe alții. O dată și-a pierdut meditația, fiindcă i-a făcut ucenicului său tema prea bună, profesorul calificând-o drept un plagiat. A doua zi, a fost dat afară de mama copilului, care credea ca și profesorul!

sursa: Istorii regăsite

Lasă un comentariu