PRIORITĂȚI “ÎNGRIJORĂTOARE” PE AGENDA EUROPEANĂ

Distribuie pe:

Sfârșitul anului 2019 îi prinse pe “europarlamentarii europeni” (vorba unui distins intelectual și analist în toate cele) într-o “stare de îngrijorare profundă”. De ce erau ei profund îngrijorați, taman înainte de Crăciun și de Anul Nou? Din pricină că, de vreo 10 ani de zile, morfolesc aceleași “priorități” privind “urgența climatică”, siguranța alimentară, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, combaterea cancerului, eradicarea sărăciei și a pesticidelor, a încălzirii globale etc., pasându-le de la un an la altul fără să le dea de cap? Din pricina valului de imigranți ilegali, care se întrevede în zarea îndepărtată a mării? Din cauza Brexit-ului, care, oricum ai întoarce-o (respectiv, cu sau fără “acord”), îi lasă cu o gaură în buget, mai adâncă decât gaura dlui Câțu?

…Aș, nimic din toate astea… Parlamentul European, la sfârșitul anului trecut, era “profund îngrijorat pentru numărul tot mai mare de atacuri asupra persoanelor lesbiene, gay (homosexuale - n.n.), bisexuale, transgen și intersexuale (cunoscute sub termenul generic LGBT) din UE, de către state, guverne naționale și locale, precum și politicieni”.

Drept care, europarlamentarii s-au reunit în ședință și au condamnat “ferm” “zonele libere de LGBT din Polonia”, cătrăniți din pricină că 80 de orașe din această țară membră UE au decis să se declare “libere de LGBT, adoptând declarații prin care se respinge răspândirea ideologiei LGBT în case, școli și la locul de muncă”.

“Parlamentul deplânge, de asemenea, atacurile împotriva persoanelor LGBT de către autoritățile publice ale unor state membre, care vizează instituții de învățământ și școli. Deputații (…) solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri concrete pentru a pune capăt discriminării care poate duce la intimidarea, abuzul sau izolarea la școală a persoanelor LGBT.

(…) Deputații subliniază faptul că, deși există măsuri legale împotriva discriminării în majoritatea statelor membre, acestea nu sunt implementate suficient, lăsând persoanele LGBT vulnerabile în fața infracțiunilor de ură, discursurilor de ură și discriminării (…)”

…Așa scrie, negru pe alb, în mărețul comunicat dat publicității, după încheierea reuniunii în cadrul căreia, între o îngrijorare și un suspin, dregătorii europeni au adoptat o rezoluție lăcrămoasă, neuitând, totuși, printre sughițuri, să precizeze că “solicită Comisiei să monitorizeze modul în care sunt utilizate toate finanțările UE, pentru a le aminti părților interesate de angajamentul lor față de nediscriminare și de faptul că aceste fonduri nu trebuie utilizate în scopuri discriminatorii”. Aha. Deci, era vorba de bani. Fiindcă, să nu uităm că Parlamentul de la Strasbourg a adoptat anul trecut “Proiectul pentru înghețarea sau diminuarea fondurilor europene în cazul țărilor membre UE care nu respectă statul de drept, îngrădesc funcționarea justiției, nu combat frauda și corupția”, deși, până acum, nimeni n-a reușit să explice, de fapt, ce naiba înseamnă, totuși, “statul de drept”…

… În orice caz, ca să-și ia de-o grijă și să nu-și iasă din mână, căpeteniile europene n-au uitat să aplice țării noastre, în chip de avertisment, o micuță copită, drept între ochi: “Exemple recente - spun îngrijorații - includ declarații homofobe (de frică, ură și aversiune față de comunitatea LGBT - n.n.) din campania de referendum pentru restrângerea definiției familiei în România și discursuri de ură care vizează persoanele LGBT, în contextul alegerilor din Estonia, Spania, Marea Britanie, Ungaria și Polonia”. După cum e obiceiul pe la Bruxelles, nu se dau exemple concrete, deputățimea europeană plutind, ca de obicei, pe albastrul întins al generalităților atotcuprinzătoare.

“Îngrijorările”… “îngrijoraților” readuc în prim-plan controversatul referendum din toamna anului 2018, scrutin care - să ne înțelegem - n-a fost despre “restrângerea” definiției familiei în România, ci despre “redefinirea căsătoriei”, ca uniune liber consimțită dintre un bărbat și o femeie. Întrucât, în ciuda participării masive (4 milioane de voturi pentru), nu s-a atins pragul minim necesar de participare, textul constituțional a rămas neschimbat: “uniunea liber consimțită dintre soți”, formulare ce lasă loc de interpretare ideologiilor de gen, în sensul că - pentru a o lua pe scurtătură - chiar dacă te numești Matei, poți să te declari fetiță și să ai două sau mai multe mame - bărbați și doi sau mai mulți tați - femei. Impactul asupra minților crude ale copiilor sunt grave și, din păcate, deja sesizabile.

…Cât despre “Europa”, cam strâmtorată la pungă și disperată că “supușii” (cu drepturi egale, se-nțelege) încep să-și facă de cap (“Ne-ar plăcea să rămânem în UE, dar, dacă devine o forță de ocupație, ne retragem”, a declarat europarlamentarul polonez Stanis³aw ¯ó³tek, sesizând dubla măsură cu care se operează la Strasbourg și Bruxelles), își încalcă, nestingherită, regulile pe care ea singură și le-a adoptat. Exemplu: “Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și instanțele europene recunosc suveranitatea dreptului național în a defini instituția juridică a căsătoriei. Art. 14 alin.3 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE prevede dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor potrivit propriilor convingeri religioase, filosofice și pedagogice, iar art. 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului prevede dreptul părinților de a le asigura această educație conform convingerilor lor religioase și filosofice” (sursa - platforma-impreuna.ro).

Revenind la referendum, spre nemulțumirea activiștilor LGBT și a presei securistoide, inițiativa civică n-a însemnat bifarea unei nereușite, ci, dimpotrivă, a trezit conștiințe, a coagulat energii, trimițând la solidaritate, la acțiune, la apărarea valorilor morale și creștine în spațiul public și a drepturilor constituționale în ce privește educația copiilor.

În context, “cunoscând provocările actuale la adresa familiei creștine”,este absolut lăudabilă și binevenită inițiativa Sinodului BOR de a proclama anul 2020, drept Anul omagial al pastorației părinților și copiilor, cu accent pe rolul și rostul familiei tradiționale, întrucât - mărturisește ÎPS Daniel - “astăzi, când ni se propun modele străine de valorile creștine, este necesar să fie afirmate cu tărie sfințenia căsătoriei, solidaritatea în familie și între familii, demnitatea maternității, a paternității, a filiației și a fraternității, ce trebuie cultivate în comuniune de iubire și coresponsabilitate”.

Statul român trebuie să înțeleagă că nu poate acționa în disprețul și nesocotirea propriilor cetățeni, impunându-le - fără să-i consulte, fără să-i avertizeze - ideologii potrivnice ființei și fibrei acestui popor.

“Activități misionare, culturale, participare constantă la viața liturgică a parohiei, existența duhovnicului în viața tânărului și a familiei, organizarea de cateheze practice pentru toți membrii familiei, excursii tematice, pelerinaje, tabere” - iată doar câteva dintre mijloacele de lucru propuse de părintele Bogdan Stelian Racoți din Cristești-Mureș.

… Pentru succesul atât de necesar al proiectului propus, așteptăm, așadar (cu deplină toleranță pentru … “diversitate” și formele ei de manifestare, dar nu în văzul lumii) acțiuni de felul celor menționate, și nu inundarea spațiului public și mediatic cu tot soiul de textulețe, poezele, povestioare și amintiri din copilărie, despre îngerași, copilași, floricele, iubițele, ciupercuțe, bunicuțe, mămicuțe și alte bibiluri securistico-literare…

P.S. Fraza: “Să spunem un DA hotărât pentru familiile noastre, așa cum le-a lăsat Dumnezeu” a făcut-o pe tânăra Laura Bretan să piardă un mare concurs muzical (câștigat anterior de o femeie cu barbă), finanțat de TVR pe bani publici, în al cărui juriu decisiv au fost voturile a doi reprezentanți ai comunității homosexuale din Marea Britanie. Deci, cum stăm cu homofobia?

Lasă un comentariu