În organizarea filialei Mureș a Consiliului Național al Societății Cultural Patriotice “Avram Iancu”, la Târgu-Mureș a avut loc miercuri, 8 ianuarie 2020, Simpozionul “O SUTĂ DE ANI DE ADMINISTRAȚIE ROMÂNEASCĂ ÎN TRANSILVANIA”.
Desfășurându-se în ambianța Casei Memoriale “Avram Iancu”, evenimentul a debutat cu un cântec-chemare, interpretat la tulnice, cu Imnul Național al României și cu Imnul moților din Munții Apuseni, în interpretarea tuturor participanților la simpozion.
După cuvântul de deschidere rostit de Ioan Berța, președinte al filialei Mureș, profesorul Mihai Monoranu și-a exercitat atribuțiile de moderator, pregătit să-și ajute semenii în efortul de sesizare a esenței democratice a întregului sistem de reforme al administrației Regatului Român după Marea Unire din anul 1918, inclusiv în Transilvania.
Referindu-se la cei 100 de ani de administrație românească în Transilvania (1919-2019), distinșii oaspeți clujeni, prof. Tiberiu Groza, președintele Societății “Avram Iancu”, dr. Vasile Tutula, secretar general al aceleiași societăți, și ing. Constantin Sicoe, și-au întemeiat opiniile pe Rezoluția de unire a Transilvaniei, Banatului, Maramureșului, Crișanei și Sătmarului cu România, la 1 Decembrie 1918, pe Tratatele de Pace de la Paris (Versailles - 28 iunie 1919 și Trianon - 4 iunie 1920), încheiate după Primul Război Mondial, pe Tratatul de Pace de la Paris - februarie 1947, încheiat după Al Doilea Război Mondial, pe realitățile noi apărute în Transilvania după intrarea în vigoare a legilor pentru aplicarea reformelor democratice din România interbelică și după evenimentele din Decembrie 1989, pe textele Constituției din anul 1923 și al celei actuale. Cumulate, ele adeveresc faptul că românii, unindu-se într-un stat național unitar în anul 1918, nu au format un imperiu asupritor și, din asupriți nu au devenit asupritori. Prin decizii politice democratice au asigurat și asigură și acum libertatea și dezvoltarea pentru toate minoritățile etnice din România. În acest sens, intelectualii români, fie că activează în mediul rural, fie că sunt orășeni, sunt datori să se informeze, să cunoască adevărata noastră istorie națională, să propovăduiască pentru salvarea și perpetuarea scumpelor noastre comori ale sufletului: unitatea națională, credința strămoșească, limba românească, dulce ca un fagure de miere, datinile strămoșești și toată moștenirea ființei noastre etnice de români.
În același timp, fiecare etnic român, indiferent de gradul său de cultură, este dator să apere civilizația noastră românească, statul nostru unitar român, valorile Uniunii Europene de toată vrajba, de toată ura, de toată minciuna pe care o seamănă și o cultivă dușmanii libertății și democrației, de la dispariția marilor imperii după Primul Război Mondial.
Argumentul principal al acestei angajări democratice este la îndemâna noastră, a fiecărui cetățean român: realitatea zilelor noastre, exprimată în cifre și procente, în iubire și lacrimi, în speranțe și proiecte, în vorbe și fapte. Boala care o macină se numește indiferență, nepăsare, neimplicare. Tratamentul acestei boli este tot la noi: iubirea de Dumnezeu, iubirea de semeni, de adevăr și dreptate.
Ca președinte al filialei Mureș a Societății Cultural Patriotice “Avram Iancu”, domnul Ioan Berța i-a convins pe distinșii oaspeți clujeni că întâlnirile săptămânale de la Casa Iancului nu urmează traseul geometric al cercului închis. Fiecare întâlnire se distinge identitar doar în atotcuprinzătorul model de viață românească și europeană lăsat moștenire de eroul național Avram Iancu.
Candela aprinsă a iubirii de neam și patrie română a luminat în Casa Iancului, în acea zi de miercuri, 8 ianuarie 2020, prin poeziile mureșenilor Mircea Dorin Istrate (aflat într-un pat de spital), Dorian Marcoci, Gheorghe Muntean și Silviu Rațiu (sosit spre finalul întâlnirii). O aspră dojană versificată, purtând titlul “Un țăran către aleși”, le-a adresat farsorilor politicieni postdecembriști poetul Sandu Cătinean, un Hercule al culturii militante clujene.
