1. - Viața este, uneori, mult mai tragică decât moartea însăși; 2. - O îndelungată căsnicie, dintre un soț și o soție, poate tinde să semene cu trista singurătate în doi; 3. - Una e să treci prin viață și alta e să te strecori, târându-te printre hățișurile ei; 4. - Omul sărac trăiește cum poate pentru că nu poate trăi cum vrea; 5. - Lacrimile suferințelor umane sunt la fel de limpezi, de fierbinți, de reci și de sărate ca și cele ale bucuriei și fericirii; 6. - Acela care face deosebire între om și om nu poate fi om; 7. - Unele femei măritate sunt atât de vrednice încât, în lipsa îndelungată de acasă a soților, ele fac de toate, până și copii; 8. - Vai de hoțul care e sărac, dar și de săracul care e hoț; 9. - Două feluri de inși sunt fuduli, fără a avea vreun motiv să fie încrezuți și mândri: slujbașul mic și prostul mare; 10. - Sunt bărbați turci care au patru neveste de o dată și că în aceeași țară sunt femei care au patru soți în același timp; 11. - A devenit un paradox al “inculturii universale a omenirii” excesiva privire a ecranului televizorului, ca și folosirea îndelungată a telefonului mobil și a internetului. Dovadă că prețul hârtiei scrise al cărților din librării este de zece ori mai mic decât cel al hârtiei nescrise din tipografii; 12. - La bătrânețe ajungem să fim mai muribunzi ca niciodată; 13. - Sunt oameni care și-au servit țara murind, nu trăind, luptând și muncind; 14. - Leacul farmaceutic cel medicamentos chimic este, de fapt, o modalitate extrem de costisitoare, de nesănătoasă și de înșelătoare de a ne alunga durerile fizice din corp, nu și cele din sufletele noastre; 15. - Pacea este singura victorie după fiecare război; 16. - Tinerețea este anotimpul speranțelor prezente și viitoare; 17. - Datorită tragicei lor experiențe multimilenare, fiii lui Iisus (cum continuă să fie numiți evreii lumii) ar mai fi păstrat vechea lor vocație de a ameliora și vindeca suferințele fizice ale oamenilor, indiferent de naționalitate, de sex și de culoarea pielii corpului lor. Cea mai elocventă dovadă românească o găsim exprimată în datele statistice ale perioadei istorice interbelice, atunci când în Banat, Bucovina, Basarabia, Maramureș și Transilvania evreii medici însumau peste 8.000 de persoane, reprezentând mai mult de o treime din numărul total al celor cu o astfel de profesie; 18. - Un bancher s-a făcut de rușine în fața vecinilor săi atunci când hoții au trebuit să plece supărați din casa lui că n-au găsit nimic valoros de furat; 19. - Doamne ferește să te culci seara viu și să te trezești dimineața mort; 20. - La noi, în România, a avea caracter este luxul pe care nu și-l poate permite oricine; 21. - Dintr-un recent sondaj declarativ rezultă că, an de an, cel puțin jumătate dintre sutele de mii de români care vin la Mănăstirea Prislopului Țării Hațegului, se roagă la mormântul părintelui Arsenie Boca doar pentru ei și pentru membrii familiilor lor. Rezultă, astfel, că restul pelerinilor nu uită să se roage și pentru sufletul celui cu chipul atât de luminos și de blând, zugrăvit pe icoana colorată a Crucii modestului său mormânt, săpat în pământul lutos de la marginea unei tinere păduri de fagi, stejari și carpeni; 22. - Începând să adăpostească și să hrănească tot mai diverse și mai numeroase populații de diferite etnii ale Pământului, România seamănă, tot mai mult, cu babilonul vietăților gălăgioase, certărețe, flămânde și setoase de pe biblica Arcă a lui Noe. Iar acest exagerat fenomen se petrece contrar îngrijorărilor vremurilor lumii și vremeilor anotimpurilor, cele care sunt tot mai potrivnice românilor de pretutindeni. Ca urmare, nici nu-i de mirare că tot mai desele ploi torențiale și furtuni venite din înaltul cerului sunt aproape asemănătoare cu cele descrise în acea Biblică Arcă a lui Noie. Că toate acele “răzmărițe” ale naturii sunt urmate de arșițele și de secetele sahariene, precum și de zăpezile viscolite ale crivețelor siberiene. La care se mai adaugă numeroasele răutăți de tot felul ale neoamenilor, cei care au făcut să se golească ȚARA de românii tineri, dovediți a fi peste hotare și harnici și pricepuți și omenoși, locul lor luându-l străinii poruncitori, bășcălioși, făloși și strângăreți. Ei, ca și ai noștri români, îmbogățiți peste noapte și fără nici un temei legal, continuă să ne chinuie sufletele și să ne obosească brațele, picioarele și mințile. Ei sunt cei care ne fură până și sărăcia generalizată și tot mai puțina bogăție a solului și subsolului. De unde și comportamentul schimbător al animalelor sălbatice ale munților și pădurilor carpatine. Astfel că urșii bruni sunt tot mai greu de săturat, iar obrăzniciile și îndrăznelile lor îi fac deosebit de agresivi. Apoi, porcii mistreți au umplut cu virusul pestei lor mortale cotețele confraților lor domestici, în vreme ce cumătra vulpe șireată a devenit nu numai râioasă, dar și turbată; 23. - “La omul cinstit ca și la câinele rău, nu vocea e de temut, ci tăcerea” (Aristotel); “Mare pagubă aduc proștilor cei care-i laudă” (Democrit); “Când putem, ne ținem de cuvânt” (politicianul Victor Ponta); În mitologie, zeul Deonisos este rugat de un anume rege ca pe tot ce pune mâna să se transforme în aur. Pe noi, românii, cred că ne-a pedepsit ca pe tot ce punem mâna să se aleagă praful.
