Constituția României garantează libertatea de opinie. Și, atunci, mă întreb: De ce opinia primarului dr. Dorin Florea a produs atâta rumoare în rândul unor ciocoflenduri, politicieni rupți de realitate. A mai apărut și la Prima tv un comentator cu jigniri, vezi Doamne, să ne demonstreze că poate face troacă de porci pe oricine, fără să fie tras la răspundere.
Am consultat opinia publică din județul Mureș cu întrebarea: “A avut dreptate primarul dr. Dorin Florea când a propus un set de măsuri pentru protecția copiilor, prin controlul natalității și asigurarea condițiilor decente de viață?” Toți interlocutorii, indiferent de etnie, mi-au declarat că sunt de acord cu opinia primarului. Este adevărat că au fost și două opinii care mi-au afirmat că exprimarea trebuia să fie mai voalată, fără referire la țigani.
Departe de mine ideea de a susține în totalitate opinia doctorului Dorin Florea. Vreau doar să aduc argumente din realitatea mureșeană privind cauzele care au provocat această opinie. Este adevărat că astăzi a-ți manifesta, prin mass-media, o părere asupra statutului țiganilor este extrem de periculos. Riști să fii acuzat de rasism, nicidecum xenofobie, care presupune ură față de străini. Nu ai voie nici să-i numești țigani, ci rromi. Ori țiganii sunt de ai noștri, cetățeni cu drepturi și obligații egale cu populația majoritară, printre ei există numeroase personalități care s-au integrat în societate, sunt oameni civilizați, cu un statut social și profesional onorabil. Mai există un aspect foarte puțin cunoscut și comentat de mass-media, cel legat de “încreștinarea” țiganilor prin misionarii cultelor neoprotestante, mai ales al celui Penticostal. Aproape în fiecare comună mureșeană există una sau mai multe case de rugăciune, unde țiganii se adună, chiar și împreună cu românii și ungurii, se roagă, pastorii lor susțin diferite teme de educație civică. Regretabil că Biserica Ortodoxă nu s-a implicat mai mult în acest domeniu. Din câte știu, Biserica Greco-Catolică din Blaj a reușit să demonstreze că și această etnie face parte din Biserica Apostolică. Dincolo de aceste aspecte, există o majoritate din rândul țiganilor, pe motivul că nu au un loc de muncă sigur (nu din vina lor), s-au acomodat la un trai confortabil, la limita subzistenței, de pe urma ajutorului social și alocației pentru copii, iar în municipiul Târgu-Mureș situația a devenit îngrijorătoare pentru Consiliul local, obligat să asigure ajutor social și alocații unor persoane care s-au obișnuit să aștepte mila statului. Pentru nimic în lume nu aș vrea să fiu în locul primarului din Târgu-Mureș în confruntarea cu miile de cereri pentru ajutoare sociale. La parterul redacției “Cuvântul liber” sunt birourile cu serviciile sociale ale municipiului. Zilnic, văd aici zeci de persoane cu diferite cereri, pentru alimente, căldură, alocații etc., oameni necăjiți, de toate etniile. De câteva ori au intrat la noi, în birou, fete tinere pentru a le ajuta în completarea unor formulare. Au câte patru copii și le-am întrebat dacă sunt căsătorite legal sau cine este tatăl copiilor. Mi-au spus că locuiesc în cartierul Valea Rece, unde, să recunoaștem că Primăria s-a implicat în asigurarea unor condiții de viață decente, pentru cei cu buletine de Târgu-Mureș. Aflu că și-au abandonat școala după clasa a V-a și nu cunosc cu cine au făcut o parte din copii, că nu sunt căsătorite, că stau în concubinaj cu diferiți indivizi, pe care îi schimbă destul de des.
M-am întrebat ce viață pot avea copiii acelor fete tinere, cu ce se hrănesc, fiindcă de îmbrăcat primesc haine, gratuit, prin diferite fundații. Este adevărat că Primăria municipiului Târgu-Mureș a intervenit și a interzis cerșitul pe raza orașului. Au mai rămas câteva cazuri cu țiganii din Livezeni, care își fac veacul prin Cartierul Tudor, dar și aceștia se ascund când apare Poliția Locală. Primarul, dr. Dorin Florea, a intuit că odată cu Legea care majorează alocația pentru copii, lumea săracă va pui mai mult. De regulă, o familie amărâtă cu minimum cinci copii, după care încasează, în condițiile noii prevederi din Legea alocației, 1.500 de lei, mai primește un ajutor social încă 1.500 de lei, iar pe timpul verii muncesc prin străinătate, așa că părinții copiilor pot fuma liniștiți țigări scumpe, fiindcă ieftine nu se mai găsesc, să consume o bere cu votcă, pot să se relaxeze în unul din multele baruri din fiecare sat și să voteze un candidat care le promite un cadou oarecare.
Se spune că în județul Mureș este cea mai mare populație de țigani din România, că unii sunt oameni de afaceri prosperi, meseriași de elită, dovadă numărul mare la cumpărături și mașinile de lux înmatriculate pe numele lor. Altă dovadă, numărul mare de deținuți din Penitenciarul Târgu-Mureș, unde majoritatea sunt țigani. Mulți locuiesc în condiții de mizerie, fără apă și canalizare, fără curent electric, cu o alimentație precară. Sunt sate în județul Mureș: Băgaciu, Zagăr, Bahnea, Band, cartierul Apalina din Reghin, Băraganul din Târnăveni, Deaj etc., unde populația majoritară este formată din țigani. Oamenii aceștia, pe lângă sprijin social, au nevoie de consiliere, de apostolat din partea bisericii și a unor ONG-uri. Nu cred că domnii care l-au atacat pe primarul nostru cunosc realitatea din cartierele și satele țigănești, faptul că nu li se face nici o educație sexuală, faptul că marea majoritate a copiilor de țigani nu frecventează școala în mod regulat, iar acolo unde copiii merg la școală obligați de acordarea alocației, mulți dintre ei nu cunosc cititul și scrisul. O perioadă lungă de timp am fost preot ortodox în două sate din apropierea Târgu-Mureșului. Să-mi fie iertată lipsa de smerenie, dar niciodată n-am făcut o diferențiere între creștinii pe criterii etnice. Dimpotrivă, i-am atras la biserică, botezându-le copiii, oficiind cununii, considerându-i frați întru credință. În mare parte am reușit, și mă bucuram că veneau la biserică îmbrăcați îngrijit, se spovedeau și se împărtășeau împreună cu românii.
Părintele Pal, un călugăr catolic franciscan, îngrijește de 50 de copii din familii defavorizate de români, maghiari, în majoritate țigani. A încercat să-i încreștineze pe țiganii din Valea Rece. A amenajat o capelă dotată cu cele necesare oficierii slujbelor catolice, iar la un moment dat a fost transferat, stareț, la Mănăstirea Franciscană, din Șumuleu - Miercurea Ciuc. După un an când s-a întors la Târgu-Mureș, a găsit capela devastată, i-au furat până și geamurile, din cei botezați au mai rămas trei familii. Vreau să spun că, pe lângă ajutoarele sociale, se impune un apostolat serios în rândul persoanelor defavorizate din toate etniile, în primul rând să se pună accent pe educație. În satul în care slujeam preot ortodox, au venit olandezii cu ajutoare sub formă de alimente. A doua zi după ce au primit pachetele cu alimente, țiganii umblau din poartă în poartă să vândă uleiul de mâncare, zahărul. Le-am spus creștinilor că nu trebuie să le cumpere, că este mare păcat să lase niște copii fără mâncare. Țiganii s-au revoltat, fiindcă aveau nevoie de bani pentru țigări și băutură.
Mai sunt multe exemple din realitatea mureșeană, argumente în favoarea opiniei manifestată de dr. Dorin Florea, un fin cunoscător al realității din comunitățile de rromi, dar și de români și maghiari sprijinite de Primărie. Cei care l-au criticat, acuzându-l de rasism, nu cunosc realitatea din teren și, culmea fariseismului, nici nu întreprind nimic pentru educația în rândul populație defavorizate. N-au șters o dată o lacrimă de pe fața unui copil flămând și gol. Ori, primarul dr. Dorin Florea a făcut-o! O distinsă colegă mi-a declarat despre acuzațiile nefondate, că acești ciocoflenduri, politicieni de doi bani grămadă, să studieze puțin și legislația europeană din domeniul drepturilor copiilor, de exemplu cea din Norvegia, unde unei familii de români cu cinci copii, aceștia i-au fost luați de stat, pentru a fi salvați de sărăcie și rele tratamente.
Problema copiilor de țigani din România este delicată și se impune o analiză la nivel de Guvern, căutate soluții pentru salvarea situației și de aceea orice opinie este bine venită.
