De ce și pentru ce n-am fi și noi mereu cu el! Nu de alta, dar drăguțul Dumnezeu ni l-a dat drept Luceafăr călăuzitor și îndrumător de țară, de credință, de limbă și de neam românesc. Ca urmare, vă propun lecturarea câtorva considerații gazetărești, ieșite de sub necruțătoarea lui pană. Așadar, spicuiri din interiorul unor mai voluminoase articolele de-ale sale, publicate în ziarul „Timpul" din București, între anii 1870-1889. Vom așeza întregul text între ghilimele, vrând să respectăm întru totul originalul scrisului său.
- „De când lumea nu s-a văzut un popor să stea politicește sus și economicește jos, amândouă ordinile de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e mama celei politice";
- „Nu există alt izvor de avuție decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva";
- „Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în țara aceasta. Pentru mită, capetele cele mai de sus ale administrației vând sângele și averea unei generații. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe stradă, ocupă funcțiuni înalte, în loc de a-și petrece viața la pușcărie";
- „Funcțiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricați, loviți de sentințe judecătorești. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunță. Acest om este menținut în funcție, dirijează însuși cercetările făcute contra sa; partidul ține morțiș a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute nației în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. Cauza acestei organizări stricate e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Comorra, care miroase de departe a pușcărie";
- „Legile eterne mișcă universul deasupra noastră, legi eterne conduc și societățile omenești. Suntem mici pe glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viața grea și dureroasă";
- „Starea nastră nu depide de noi, va fi determinată de alții. Și totuși guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică";
- „E păcat și nedemn, ca la situația gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice";
- „Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale și o comparăm cu nestatornicia sorții omenești, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ";
-„S-ar crede că cu cât cunoștințele înaintează, cu cât omul câștigă convingerea despre nimicnicia lui și despre mărimea lui Dumnezeu, ar scădea deșertăciunea care este izvorul urei și al dezbinărilor";
- „Din nou chestiunea Orientului sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul care preocupă lumea politică… În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici? Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muchie de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul va fi totuși stabilirea unei preponderențe politice, pururi fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar amenința cu nimicirea totală";
- „Oare în preziua unor evenimente, determinante pentru soarta noastră, fac bine oamenii ce ne guvernează de-a pune chestiunea revizuirii constituției? Fac bine de a propune excluderea din viața publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, care s-au dovedit în toate timpurile a fi și cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului"?;
- „Cu toate acestea, curentul fatal de înnoituri, care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim, împinge pe majoritatea la punerea unor chestiuni care nu pot decât să tulbure țara și să accentueze deosebirile de interese și de partid dintre oameni";
- „Cu părere de rău caută să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură a năravurilor, inteligența politică a acestei țări arată uneori semne de copilărie";
- „Fără îndoială, ceea ce are să se întâmple se va întâmpla, dar e păcat și nu e demn ca atunci când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru". (M. Eminescu, Ziarul „Timpul"; anii 1873-1883).
