Simpozionul științific a fost cu adevărat frumos, având tema 1859, Unirea națiunea a făcut-o, a fost, firesc, dedicată Unirii. Au susținut comunicări doi elevi minunați de la Colegiul Național Alexandru Papiu Ilarian. Președintele-gazdă al Societății Cultural Patriotice, unde se întâlnesc săptămânal, cei care simt cu adevărat românește, indiferent de vârstă, domnul jurist Ioan Berța, a subliniat cât de important și de bine e ca tinerii, ca aceștia doi, să fie un exemplu pentru generațiile viitoare. Subliniez felul impresionant în care s-a făcut documentarea, ca la un adevărat examen de nivel universitar, nu școlar. O ediție deosebită a fost și de ziua poetului Național Mihai Eminescu, lansarea de carte a celui care a practicat medicina de urgență, poetul Dorian Marcoci, cu un stil foarte romantic în raport cu rigoarea profesiei de bază, poezia lui fiind inspirată de apele când line, când învolburate ale mării, dar și ale Dunării pe care a cunoscut-o bine de pe faleza din Brăila, unde a trăit mulți ani din tinerețe. În ediția despre Unire, poetul a recitat din... Eminescu, alt moment poetic fiind al lui Gheorghe Munteanu. Elevii coordonați de profesorul de istorie Simion Bui, Liana Miruna Pop, aspirantă la a deveni studentă la aviație în Brașov, a vorbit despre personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și Gabriel Ștefan care dorește să ajungă... rectorul Universității de Medicină, ne-au prezentat o adevărată lecție de istorie. Din cele spuse de Gabriel Ștefan, despre începuturile statului modern, 1821-1866, reținem, România modernă a început să se contureze în perioada cuprinsă între Războiul pentru independența Greciei din 1821 și Revoluția din 1848. Moldova și Țara Românească au făcut pași către unire și independență, prin eforturile depuse de o nouă elită formată din boieri și burghezie și prin intervenția marilor puteri. Economia s-a caracterizat prin creșterea producției industriale și agricole, structuri rezistente de înnoire. La baza schimbărilor economico-sociale au stat contactele lărgite cu Occidentul. Toate laturile publice și particulare a elitei purtau pecetea Europei. Elementele definitorii ale României moderne au prins contur în perioada dintre Revoluția de la 1848 și Constituția din 1866. Profitând de ambițiile rivale ale marilor puteri, conducătorii politici români au înfăptuit Unirea Principatelor, consfințind totodată independența acestora. Pașoptismul a dezvoltat literatura, care a reflectat cu fidelitate spiritul epocii, prin poezie, proză, rodul eforturilor de inspirație din seva națională, prin aplecarea către istorie, folclor și peisajul românesc. Două generații de intelectuali, cei care au îmbrățișat tradițiile iluminismului și clasicismului, romanticii revoluționari preocupați de viitor, între tratatul de la Adrianopol din 1829 și izbucnirea Revoluției de la 1848. S-au înființat instituții culturale, în perioada 1830-1840, teatrul a devenit un element obișnuit al vieții sociale și literare, s-au pus bazele sistemului modern de învățământ, începând cu școala primară din sat și terminând cu universitatea, ziarele și-au asumat rolul de făuritor al opiniei publice. Despre Unirea Principatelor 1850-1859, elevul de la Papiu a fost extrem de bine documentat, câștigând un concurs național on-line pe această temă, orașul nostru fiind reprezentat cu mândrie prin el, premiul fiind împărțit cu cel al reprezentantului din Dorohoi! Ne-am reamintit istoria de la el, despre Convenția de la Balta Liman, încheiată la 19 aprilie-1 mai 1849, restabilea ascendența comună a Rusiei și Imperiului otoman în Principate. Cele două puteri au numit noi domni, Barbu Știrbei în Țara Românească și Grigore Ghica în Moldova. O nouă criză internațională a dus la războiul dintre Rusia și Turcia în 1853 și la implicarea Franței și Marii Britanii, un an mai târziu, a permis Principatelor să facă noi pași spre unire și independență. Ocupația rusească a Principatelor de după războiul declarat Rusiei, de Imperiul otoman, a adâncit criza internațională. Cedarea sudului Basarabiei de către Rusia a sporit tensiunile existente deja în relațiile ruso-române. Hotărârile de la Paris i-au încurajat mult pe cei care sprijineau unirea Principatelor. La Iași și București, s-au organizat pentru a pregăti alegerile ad-hoc, însuflețiți de întoarcerea din exil a multor pașoptiști ca Rosetti și Ion C. Brătianu. Unioniștii au câștigat ambele principate, convenția fiind la Focșani. Când a devenit evident că nicio fracțiune nu putea să-și aleagă propriul candidat, deputații au hotărât să-și declare sprijinul față de unire prin alegerea ca domnitor al lui Alexandru Ioan Cuza, prin votul de la 24 Ianuarie - 5 februarie, în favoarea acestuia, unanim. Astfel, românii au realizat „de facto" unirea, prin forțe proprii, prin respectarea întocmai a Convenției de la Paris. Îi felicităm pe cei doi adolescenți, Gabriel Ștefan precizând că a conceput materialul, special în cinstea activităților patriotice desfășurate la Casa Memorială Avram Iancu, unde, în vatra istoriei târgumureșene, a conferențiat în 22 ianuarie după-amiaza. Tânărul Silviu Rațiu a citit poezia sa, „La mormântul lui Avram Iancu", din care rețin, Azi, unica speranță ce ne mai rămâne, ești tu, întregitorul legiunilor române, la apelul tău luptă românii de oriunde, însetați de dreptate, prezent îți vor răspunde. Pe mine m-a impresionat documentarea. Am avut impresia că vorbesc niște profesori, nu elevii. Din nou, merită multe felicitări cu toții!
