ORICE AM FACE, NU PUTEM SCĂPA DE BĂTRÂNEȚE

Îmbătrânirea este un proces natural care nu poate fi oprit, oricât am încerca. Acesta se va produce chiar dacă nu am stat niciodată la soare, nu am înghițit toxine, nu am avut examene stresante, nu am fumat, nu ne-am pierdut nopțile la petreceri, nu am respirat aerul poluant din orașe și așa mai departe. Se va întâmpla chiar dacă am fi dormit într-un rezervor cu oxigen pur, am evita să zâmbim ca să nu facem riduri sau ne-am face tratamente cu Botox până ne-am pierde expresia facială.

Desigur, moștenirea genetică are un rol cheie în îmbătrânire. Dacă părinții noștri au îmbătrânit frumos, probabil că la fel se va întâmpla și cu noi. În interiorul organismului, îmbătrânirea are ca rezultat pierderea de colagen și elastină și un conținut redus de apă în celule.

Însă, oamenii îmbătrânesc în moduri total diferite, iar în spatele acestui fapt se ascund mai multe motive. În cazul unora, inima rămâne puternică și dincolo de vârsta de 60 de ani, însă încep să aibă probleme cu rinichii. Alții pot avea rinichii la fel ca la 30 de ani, însă cad victime constant infecțiilor.

Acum, oamenii de știință americani de la Școala de Medicină a Universității Stanford, California, citați de descopera.ro, sunt cu un pas mai aproape să înțeleagă de ce procesul de îmbătrânire variază atât de mult de la un individ la altul.

Au fost identificate patru categorii distincte de îmbătrânire

Specialiștii americani susțin că și în cazul unui singur individ îmbătrânirea se manifestă în mod diferit de la un țesut sau organ la altul, uneori afectând ficatul înaintea inimii, spre exemplu.

Astfel, oamenii pot fi împărțiți în categorii distincte în funcție de care dintre sistemele lor biologice este afectat mai întâi, iar în viitor medicii vor putea folosi această informație pentru a recomanda anumite schimbări ale regimului de viață și pentru a oferi tratamente personalizate.

În acest studiu, echipa de experți a grupat 106 persoane în categorii de îmbătrânire, în funcție de datele biologice colectate de-a lungul a mai bine de 2 ani. Aceste date au inclus analize de sânge, identificarea substanțelor inflamatorii, microbiom, material genetic, proteine și produși de metabolism (metaboliți).

Urmărind modul în care s-au modificat aceste date, de-a lungul timpului, echipa a identificat aproximativ 600 de așa-numiți markeri ai îmbătrânirii - valori care indică ce capacitate funcțională are un anumit țesut, prin care este estimată vârsta biologică a acestuia.

Deocamdată, echipa a identificat patru categorii distincte de îmbătrânire: imunitate, rinichi, ficat și metabolism.

Sistemul biologic, determinant în rezistența față de îmbătrânire

Unii oameni aparțin unei singure categorii, însă există și unii în cazul cărora se regăsesc criteriile pentru toate cele patru categorii, în funcție de modul în care sistemele lor biologice rezistă în fața îmbătrânirii.

„Probabil, există mai mult de patru categorii de îmbătrânire. Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, suntem convinși că am fi descoperit și alți indivizi cu același profil de îmbătrânire și astfel această categorie ar fi fost definită. Cu cât vom studia mai mult acest domeniu, cu atât vom identifica și alte profiluri de îmbătrânire", afirmă specialiștii.

În trecut, oamenii de știință au căutat markerii îmbătrânirii în baze de date uriașe, realizate pe populații întregi. Ei au identificat acești markeri prin compararea datelor obținute de la tineri cu cele de la bătrâni, însă acest tip de date indică modul în care organismul se comporta la un anumit moment și nu poate dezvălui cum o persoană sau alta se va schimba pe măsură ce înaintează în vârstă.

Într-un cadru clinic, markerii obținuți de la o întreagă populație nu sunt în măsură să determine cum va îmbătrâni un anumit pacient sau altul ori ce tratamente ar trebui cineva să primească pentru a obține cele mai bune efecte.

Diferențe între markerii de îmbătrânire

Prin monitorizarea anumitor indivizi, pe perioade lungi de timp, autorii recentului studiu au dorit să identifice diferențele dintre markerii de îmbătrânire de la un individ la altul. Participanții la studiu au avut vârste cuprinse între 29 și 75 de ani și li s-au recoltat cel puțin 5 mostre biologice în interval de 2 ani. Chiar și într-un interval de timp relativ scurt, așa cum a fost în acest caz, anumite modele de îmbătrânire au devenit vizibile.

Spre exemplu, persoanele la care procesul de îmbătrânire afectează mai întâi sistemul imunitar au acumulat mai mulți markeri de inflamație, în timp, iar cei care sunt mai expuși îmbătrânirii, din punct de vedere metabolic, au acumulat mai mult zahăr în sânge, ceea ce indica faptul că organismele lor metabolizează glucoza mai puțin eficient. Similar rezultatelor obținute la testele de personalitate, profilul de îmbătrânire al fiecărui individ include o combinație de trăsături și un amestec al unor profiluri diferite de îmbătrânire.

Tratamente individualizate

Oamenii de știință și-au propus să îi monitorizeze în continuare pe participanții la studiu, pentru a observa modul în care profilul individual de îmbătrânire se modifică de-a lungul timpului. Scopul lor este acela de a dezvolta un test simplu de detectare a profilului individual de îmbătrânire, ce va putea fi folosit de medici pentru a-i îndrepta pe pacienți spre cele mai bune tratamente posibile.

„Există medicamente și diferite tipuri de dietă sau intervenții legate de stilul de viață, prin care este posibil să modulezi o parte din aceste procese de îmbătrânire.

Însă, pentru a aprecia aceste lucruri în mod corect, trebuie să știm cărui pacient îi putem prescrie un anumit tratament sau o anumită modificare a regimului de viață, astfel încât aceste recomandări să aibă și efect", concluzionează specialiștii americani.

Lasă un comentariu