Cercetătorii norvegieni de la Universitatea din Oslo, citați de descopera.ro, susțin că bărbații experimentează singurătatea la vârsta mijlocie, pe când femeile o resimt mai spre bătrânețe, sentimentul fiind resimțit din ce în ce mai puternic pe măsura înaintării în vârstă.
“În studiul nostru, am investigat modurile în care este resimțită singurătatea în diferite perioade ale vieții. Rezultatele cercetării au arătat că sentimentul de singurătate la vârsta de mijloc și la bătrânețe, depinde de genul persoanei studiate, iar bărbații par să resimtă singurătatea mai puternic la mijlocul vieții, în timp ce femeile sunt marcate de singurătate mai degrabă la vârste înaintate.
Singurătatea este definită în mod normal ca un răspuns dat senzației de nepotrivire cantitativă și calitativă între viața socială dorită și relațiile sociale stabilite de fapt.
În cadrul cercetării, am folosit informațiile oferite de studiul Cursul vieții norvegiene, îmbătrânirea și generațiile, care oferă răspunsurile date de nu mai puțin de 5.000 de adulți norvegieni, iar subiecții au răspuns în două rânduri, în 2002 și în 2007.
Astfel, am constatat că nu doar genul, ci și mediul social în care îmbătrânește subiectul joacă un rol important în intensificarea sentimentului de singurătate. Analiza a relevat faptul că dizabilitățile, lipsa unui partener, decesul partenerului sunt aspecte asociate cu singurătatea resimțită mai acut.
De asemenea, sentimentul de singurătate este mai puțin resimțit de persoanele care au indici mai buni în ceea ce privește stabilitatea emoțională. Interacțiunile sociale contribuie la întărirea sistemului imunitar, în timp ce izolarea crește riscul de inflamații și infecții virale.
De exemplu, leucocitele se manifestă diferit în cazul persoanelor izolate social și al celor cu o viață socială bogată. La persoanele singuratice, genele care activează reacții inflamatoare erau exacerbate, în timp ce genele asociate cu reacțiile antivirale funcționau la limite inferioare. Singurătatea influențează corpul la nivel molecular, făcându-l să se simtă amenințat și nesigur”, explică oamenii de știință norvegieni.
