„SĂ NE GÂNDIM LA NEMULȚUMIREA ȘI LA CONFUZIA CARE SE INSTALEAZĂ ÎN SOCIETATE. SĂ NE ÎNTOARCEM LA OM"

Distribuie pe:

Fostul președinte Emil Constantinescu a remarcat, recent, nemulțumirea și confuzia care se instalează în societatea românească și a îndemnat la întoarcerea la om în privința creșterii calității vieții.

Acesta a participat la o sesiune aniversară dedicată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei, alături de membri ai conducerii acestui for și de numeroși cercetători.

„Mă gândesc acum, după 30 de ani, la un paradox. Deși calitatea vieții, în mod obiectiv, așa cum sociologii demonstrează și cei care se ocupă mai ales prin acest institut, în mod categoric, în ultimii 30 de ani, s-a îmbunătățit, crește nemulțumirea. Deci o calitate a vieții crește, nemulțumirea oamenilor față de calitatea vieții pe care o trăiesc crește și ea. Și semnalele care se primesc din societate duc la o stare tot mai mare de nemulțumire, aproape o cultură a nemulțumirii. Ceea ce pare oarecum ciudat și greu de înțeles. De aceea, cred că, pe lângă măsurarea tuturor parametrilor care desemnează calitatea vieții, ar trebui să ne gândim și la acest fenomen și la confuzia care se instalează în societatea românească, să ne întoarcem la om", a spus Constantinescu, în Aula Academiei.

Și Petre Roman, fost prim-ministru al României, a susținut că „o bună politică în favoarea calității vieții înseamnă să întărești așteptările oamenilor".

„Oamenii au așteptări. Trebuie să le întărești acele așteptări care soluționează problemele lor, care rezolvă conflictele dintre cerințele unora și nevoile altora, dintre diferitele revendicări. Prin urmare, a transforma așa încât aceste așteptări să devină stabile. Același lucru și cu privire la încredere. Noi suntem confruntați permanent, în toată perioada de tranziție, cu așteptări mari, încredere foarte scăzută. Lipsa de încredere macină orice fel de demers politic. Asta ar trebui să facă politica - să ne aducă la un nivel de încredere stabil. Am sentimentul, dincolo de evaluări politice, că răul actual al țării noastre e lipsa de exemplaritate, dezinteresul față de calea de a-i urma pe cei mai buni. În asta continuăm să fim și provinciali și cam periferici, particularizați și înconjurați adesea de mediocritate. Programul pentru o Românie viitoare, pentru o calitate a vieții așa cum am încercat să spun acum este acela împărtășit cu adevărat de cetățenii săi", a spus Petre Roman.

Fostul premier Adrian Năstase, care a invocat cartea lui Thomas Piketty „Capital și ideologie", a afirmat că „elementul esențial care pare, în momentul de față, să marcheze societățile moderne, inclusiv cele care trec sau au trecut prin tranziție, este elementul inegalității".

„În urma unei cercetări realizată pe o perioadă de 100 de ani, autorii, pentru că e vorba de un grup de 100 de cercetători, ajung la concluzia că, de fapt, în ultimii 30 de ani, nivelul inegalității sau percepția despre inegalitate este cea care determină nemulțumirile masive, în condițiile în care comunicarea este mult mai facilă, transparența situațiilor financiare ș.a.m.d., percepția despre inegalitate este cea care determină, dincolo de situația personală a fiecăruia, prin raportare la ceilalți, gradul de nemulțumire socială", a explicat Năstase.

El a accentuat că „valoarea cercetărilor în acest domeniu, valoarea lucrărilor publicate sau transmise de către Institutul de Cercetare în domeniul Calității Vieții, toate acestea depind de felul în care ele vor fi preluate, receptate la nivelul politicilor publice de către factorul guvernamental".

„Nu știu cum se mai întâmplă lucrurile acum, bănuiesc că mult mai bine decât în trecut, dar dacă nu, atunci sigur că ar trebui o anumită sensibilizare a factorilor de decizie, care să preia din aceste concluzii și să încerce să modifice unele dintre acțiunile care generează o nemulțumire care adeseori vine din frustrări mici, acumulate în decenii și care, la fel cum s-a întâmplat în cazul referendumului din Marea Britanie, se revarsă pe un anumit subiect, politizat într-un anumit moment, pentru o anumită rațiune", a arătat Adrian Năstase.

Profesorul Ilie Bădescu, director al Institutului de Sociologie, membru al Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române, a îndemnat la luarea în considerare a câtorva „avertismente care se desprind din analizele de diagnoză longitudinală pe care ICCV le oferă".

„Ele ne arată o dinamică, o devenire alarmantă. Standardul de viață pare, într-adevăr, dacă-l evaluăm prin anumiți indicatori, pare să crească, dar, în același timp, constatăm un lucru paradoxal. Imediat după schimbarea politică din 1989, capitalismul vine foarte repede, bunăstarea foarte încet. Am fost înclinat să spun „bunăstarea nu vine". Lucrul acesta este atestat, este confirmat și de ceea ce colegii noștri de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții ne descoperă prin analiza decalajelor pe perioade lungi, 100 și 150 de ani. Decalajul, foarte ciudat, este redus într-o anumită perioadă în România, pragul maxim de reducere a decalajului, de pildă între românul estic și vestic și occidental, pragul maxim de reducere este cam prin 1973. După care sunt oscilații, pentru ca, de exemplu, în 2017, să ajungem la decalajul din 1850. Trebuie să gândim, să medităm, să vedem despre ce este vorba", a spus Bădescu.

În opinia acestuia, care a invocat considerațiile directorului ICCV, acad. Cătălin Zamfir, amfitrionul întâlnirii, această stare de fapt s-ar explica prin patru factori: privatizarea distructivă; statul mic; contracția economiei românești în favoarea unui mondialism gol și ruptura discursului politic de limba țării.

Cu un colectiv format din peste 50 de cercetători științifici și asistenți de cercetare, doctori sau doctoranzi în sociologie, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) este unul din cele mai mari institute de cercetare în domeniul social din România. În cei 30 de ani de activitate, ICCV a coordonat editarea a peste 3.000 de studii, 280 de cărți și 300 de rapoarte sociale.

 

Lasă un comentariu