Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană este parafată. Această operațiune are un efect negativ asupra economiilor tuturor țărilor Uniunii Europene datorită pierderii contribuției importante de subvenții financiare la bugetul comun și a schimburilor comerciale importante care vor afecta și mai puternic asupra economiei tuturor țărilor din comunitatea Uniunii. Ce va urma? În primul rând, retragerea masivă a capitalului din țările Uniunii cu consecințe, deocamdată, greu de cuantificat. În al doilea rând, încetinirea și mai accentuată a creșterii economice care, și așa, e prognozată la 1% în țările dezvoltate ale Uniunii precum Germania, Franța, să nu mai amintim de Italia și chiar Spania.
Astfel că, ciclul economic va avea o cu totul altă dezvoltare bazată pe Inteligența Artificială, care presupune o investiție foarte scumpă ce nu și-o pot permite țările cu o economie în curs de dezvoltare, între care și România. Ca urmare, „fiind la final de ciclu economic, se vor simți serios efectele îndatorării din ultimii zece ani, iar țările cu datorii suverane mari vor întâmpina dificultăți puternice, în finanțarea acestor datorii, cu efecte pe verticala și orizontala internă a fiecărei țări".
Mulți economiști, analiști sunt prea optimiști în ceea ce privește dezvoltarea economiei europene. De ce? Pentru că ei cred în stimularea financiară dată de Banca Central Europeană, că prin aceasta vor echilibra economiile europene, inclusiv partea inflaționistă a dezvoltării economice.
Trebuie să fim sceptici în această privință, pentru că s-a introdus prea puțini stimuli economici și prea târziu. Singurul efect ar fi amânarea urmărilor bilanțului negativ în economiile statelor europene. Efectul real se va simți serios în a doua parte a anului 2020.
Drept urmare a plecării Marii Britanii din UE va fi mutarea polului capitalului, care se va îndrepta spre Luxemburg și Franța, iar „Germania riscă să nu mai fie principalul furnizor de capital în Europa, cu toate consecințele geopolitice și economice" ce vor urma. Ce se va întâmpla la noi? Rezultă că pe guvernanții și parlamentarii noștri prea puțin îi interesează cum merge economia românească, deși 70% din aceasta depinde de Europa. În timp ce se anunță o creștere economică de 3,6%-4% în 2020, cu un PIB estimat la 237 miliarde de euro, cu 19 miliarde de euro mai mare decât în 2019, ar trebui să fim optimiști. În realitate, estimarea de creștere economică cu 3,5% este mai realistă. Însă, dacă costurile de finanțare a capitalului, al împrumuturilor de bani nu vor fi ținute în frâu ca și deficitele datoriei publice și de cont curent, creșterea nominală a PIB va fi redusă proporțional. Banca Națională a României are rolul cheie în sprijinirea sistemului bancar pentru furnizarea de capital pe piața internă în vederea stimulării rămânerii în țară a profitului rezultat din creșterea veniturilor populației, cum nu se întâmplă acum, datorită importului masiv de mărfuri, mai ales al produselor alimentare.
Pentru ca aceste idei, acțiuni pozitive să devină realitate, e necesar ca Guvernul, Parlamentul să promoveze măsuri eficiente care să sporească oferta de produse românești, să elimine blocajele financiare, lipsa de lichidități, fapt puțin probabil. Având în vedere cheltuielile mari ale statului, mai ales cu tot felul de acțiuni care nu au nimic comun cu investițiile, cu realizarea de venituri rezultate din investiții profitabile, încât să sporească cu minimum 4% randamentul real. Toate aceste împliniri depind de cum va gestiona Guvernul politicile publice cu impact economic crescut.
Ce se va întâmpla după Brexit, după plecarea Marii Britanii din UE, pentru ambele părți? Regatul Unit va rămâne cel mult o putere de nivel mediu al topului economic și politic al mediului european, care va intra într-o perioadă de turbulență în privința unității regatului, cu tendințe de agravare în anii următori, odată cu succesiunea la tron și cu instituirea mișcării suveraniste din Scoția, realimentată acum de noul argument politic.
Care va fi situația cetățenilor UE din Marea Britanie? Depinde pe unde va fi trasată noua frontieră cu UE, prin insula irlandeză - idee pe care Bruxelles-ul o respinge în interesul Irlandei ca stat membru al UE - sau între Irlanda de Nord și restul Regatului Unit - ceea ce pentru Londra e de neconceput, întrebare rămasă fără răspuns, deocamdată.
„O altă chestiune spinoasă legată de Brexit este viitorul cetățenilor UE care trăiesc și lucrează de multă vreme pe teritoriul Marii Britanii, între care și foarte mulți români. Mai precis e vorba de dreptul la liberă circulație de care acești oameni beneficiau în calitate de cetățeni UE, într-un stat membru al UE." Noul șef al Guvernului de la Londra refuză un acord cu Uniunea Europeană și propune negocieri post-Brexit - propunere pe care o resping categoric toate cele 27 de state ale Uniunii. E posibil ca din luna octombrie a acestui an cetățenii UE să întâmpine dificultăți la frontiera cu Marea Britanie. Măsură care îi va afecta pe cei proaspăt veniți în Marea Britanie, nu și pe cei care se află de mai mult timp și muncesc în Regatul Unit. E vorba să se introducă o reglementare care să prevadă acest lucru: „Vom introduce legi mult mai severe în cazul noilor sosiți, în vederea combaterii criminalității", a precizat o purtătoare de cuvânt de la Londra. E posibil orice de la actualul prim-ministru.
