Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR) din Cluj, Primăria, Fundația „Veritas" și Școala Gimnazială „Miron Neagu", sunt parteneri în proiectul „Mainstream Sighișoara - Investiție Europeană pentru incluziunea socială", în valoare totală de aproape 12,6 milioane de lei, fonduri asigurate, în cea mai mare parte, din bani europeni.
Proiectul, care se desfășoară timp de 36 de luni (2017 - iulie 2020), are ca obiectiv general promovarea accesului egal la măsuri integrate de educație, ocupare, servicii medicale și sociale, eliberare acte de identitate și de proprietate, reabilitare locuințe și activități antidiscriminare pentru 600 de persoane din cartierele periferice în care trăiesc etnici romi, respectiv străzile: Parângului, Viilor, Ștefan cel Mare, Goldberich, Caraiman, Dumbravei, Plopilor, cartierul Rora.
Rezultatele vor fi cuprinse în Strategia Locală Antidiscriminare, ca parte a viitoarei Strategii de Dezvoltare Locală a Municipiului Sighișoara, document ce urmează a fi adoptat de legislativul local.
Cu prilejul Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școli, marcată săptămâna trecută, prof. Adriana Stîngu, directoarea Școlii Gimnaziale „Miron Neagu", a declarat (sursa - agerpres.ro) că proiectul de dovedește a fi util și benefic: „Dacă e să vorbim despre violența școlară, atunci și în școala noastră sunt cazuri, deoarece violența școlară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile sau cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă. Spun acest lucru pentru că cea mai mare parte dintre elevii înscriși la școala noastră trăiesc în astfel de locuri. În general, violența, indiferent de forma pe care o îmbracă, este determinată atât de factori externi, precum mediul familial sau mediul social, dar și de factori interni ce țin de personalitatea copilului. O formă de violență destul de răspândită în școala noastră este violența verbală, care poate afecta grav ambianța școlară. Formele de manifestare a violenței în școală sunt violența între elevi (care are cea mai mare pondere) și violența elevilor față de profesori. În cazul violenței între elevi, constatăm că această manifestare este specifică îndeosebi vârstei adolescentine. Cel mai des, această formă de violență se manifestă în timpul recreațiilor. Cu frecvență mai mare se manifestă violența verbală și jignirile pe baza situației economice, religioase sau etnice", a precizat directoarea școlii, menționând, totodată, că prin acest proiect s-a contribuit la reducerea violenței din școală, datorită activităților de antidiscriminare care au fost desfășurate cu elevii: „Se observă din acest punct de vedere o îmbunătățire a relațiilor între copii, care renunță la violență, atât în cadrul activităților școlare, cât și în cele recreative".
Adriana Stîngu a precizat că violența elevilor față de profesori se manifestă prin comportamente neadecvate, cum ar fi absențele repetate, fuga de la ore, acte de indisciplină la ore, refuzul îndeplinirii sarcinilor școlare, cele mai frecvente fiind absențele și indisciplina.
„Pentru a combate acest tip de violență, profesorii din școala noastră iau următoarele măsuri: propun lecturi despre violență în funcție de referințele lor culturale, dar și de normele interne de funcționare a instituției, revizuiesc anual regulamentul școlar, colaborează cu consilierul școlar, informează despre consecințele violenței la orele de dirigenție, profesorul diriginte încearcă să omogenizeze colectivul clasei și să-i facă pe elevi să se respecte între ei, supravegherea atentă în timpul recreațiilor, implicarea elevilor în prevenirea violenței propriu-zisă, concretizată prin organizarea de acțiuni de conștientizare de către elevi a efectelor negative ale violenței, întâlniri cu autorități din poliție, vizionare de filme pe această temă, întâlniri cu părinții. Cele mai utilizate măsuri de intervenție sunt sancțiunile și asistența", a arătat directoarea școlii, indicând și măsurile adoptate în astfel de cazuri: „În primul rând, fiecare profesor dezvoltă o atitudine pozitivă față de fiecare elev, străduindu-se să le câștige încrederea pentru
a-i putea face să înțeleagă că fiecare dintre ei are capacitatea de a reuși. În al doilea rând, observăm atent elevii pentru a vedea dacă au fost supuși violenței în afara mediului școlar. Nu în ultimul rând, îi sprijinim pe acei copii care manifestă comportamente violente și îi urmărim să nu recidiveze. Totuși, fiecare situație cu care ne confruntăm este unică din punctul de vedere al cauzelor și al formelor de manifestare".
Un studiu al UNICEF, menționat de inițiatorii proiectului, arată că 17% din copiii din 58 de state sunt supuși unor forme severe de pedepse fizice fizică (loviri în cap, tras de urechi, lovituri dure și repetate ș.a.), în condițiile în care 30% din adulți consideră că educarea copiilor comportă pedepse fizice. Autorii studiului atrag atenția și asupra fenomenului de bullying (intimidare), având în vedere că, în lume, 1 din 3 elevi cu vârste între 13 și 15 ani sunt brutalizați, cu regularitate, în unitățile școlare.
În România, 6 din 10 elevi recunosc că brutalizează alți copii.
În țara noastră, legea interzice, în mod explicit, pedeapsa corporală, precum și toate formele de neglijare, abuz, exploatare și violență împotriva copiilor.
