LUMEA ÎN CARE TRĂIM

Distribuie pe:

BOALA ARE NUME, DAR NU ARE LEAC...

În ultimele zile, în China s-au înregistrat circa 100 de decese la fiecare 24 de ore, numărul total de îmbolnăviri depășind 46.000 * La bordul vasului în carantină, din Japonia, unde se află și 17 români, sunt 135 de cazuri confirmate de infecție * OMS a definit boala COVID - 19 * Panica încurajează rasismul și xenofobia, retorica anti-asiatică se răspândește în întreaga lume * Boala continuă să facă ravagii, deși autoritățile chineze pretind că situația se ameliorează * Presa britanică informează că în China, aproximativ 70 de milioane de oameni sunt izolați și nu pot părăsi localitatea în care se află * Legăturile feroviare, rutiere și aeriene cu zonele afectate sunt închise * Potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătății (9 februarie), cetățenii români aduși din China nu sunt confirmați cu COVID-19, fiind izolați și supravegheați medical într-un centru special destinat din București * OMS avertizează că virusul ar putea avea “consecințe mai dramatice decât terorismul” * 25 de țări din lume au raportat cazuri de epidemie

 

DESPRE NOUL CORONAVIRUS (COVID 19), CU REALISM ȘI LUCIDITATE...

Epidemia de coronavirus s-ar putea răspândi la aproximativ două treimi din populația lumii, dacă boala nu va fi ținută sub control, potrivit prof. Gabriel Leung, epidemiolog în cadrul catedrei de sănătate publică a universității din Hong Kong.

Avertismentul său a venit după ce directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat că recentele cazuri de pacienți cu coronavirus care nu au vizitat niciodată China ar putea fi “vârful aisbergului”.

Prof. Gabriel Leung, a declarat că problema majoră este descoperirea dimensiunii și a formei “icebergului”. “Majoritatea experților sunt de părere că fiecare persoană infectată va continua să transmită virusul la alte 2-3 persoane, ceea ce reprezintă o “rată de atac” de 60-80%.

Șaizeci la sută din populația lumii este un număr foarte mare”, a declarat Leung, marți, în cadrul întâlnirii experților OMS de la Geneva.

În opinia sa, problema principală este amploarea epidemiei, în creștere la nivel mondial, iar a doua prioritate este de a afla dacă măsurile drastice luate de China, pentru a preveni răspândirea, funcționează cu adevărat - pentru că, dacă da, atunci și alte țări ar trebui să se gândească la adoptarea lor.

Întâlnirea de la Geneva reunește peste 400 de cercetători și autorități naționale, inclusiv unii participanți prin videoconferință din China continentală și Taiwan. “Cu 99% din cazuri în China, situația continuă să rămână una de urgență în țara respectivă, dar și o amenințare foarte gravă pentru restul lumii”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus. Până în prezent, China a raportat 42.708 de cazuri confirmate și peste 1.000 de decese, a spus Tedros.

Leung - unul dintre experții mondiali în epidemiile de coronavirus, care a jucat un rol major în focarul Sars în 2002-2003, lucrează îndeaproape cu alți cercetători de top, cum ar fi omologii săi de la Imperial College London și Oxford University.

La sfârșitul lunii ianuarie, el a avertizat într-un articol publicat în revista Lancet, că, probabil, “focarele vor crește exponențial” în orașele din China (ceea ce s-a și dovedit la Wuhan) și că, în alte părți ale planetei, “focare independente, de sine stătătoare, în mari orașe din lume, ar putea deveni inevitabile”, din cauza deplasării unor persoane infectate, dar care nu prezintă simptome, dar și din lipsa unor măsuri de sănătate publică menite a stopa răspândirea virusului.

Epidemiologii au încercat să prevadă ce se va întâmpla, a spus Leung. “60-80% din populația lumii se va infecta? Poate că nu. Poate că boala va lovi în valuri. Poate că virusul își va atenua letalitatea, deoarece, cu siguranță, va fi ucis și el”, a precizat epidemiologul.

De asemenea, experții trebuie să afle dacă restricțiile impuse în Wuhan și în alte orașe au redus numărul infecțiilor. “S-au dovedit, oare, eficiente aceste intervenții masive de sănătate publică, izolarea socială și restricțiile de mobilitate în China?” - a întrebat el. “Dacă da, cum le putem aplica și în alte regiuni? Sau nu este posibil acest lucru?”

Dar dificultățile nu vor întârzia să apară. “Să presupunem că restricțiile impuse în China au funcționat. Dar pentru cât timp se pot închide școlile? Cât timp se poate închide un oraș întreg? Cât timp pot fi ținuți oamenii departe de centrele comerciale? Și dacă restricțiile sunt eliminate, boala va reveni și va face din nou ravagii? Deci, acestea sunt întrebări foarte realiste”, a spus Leung.

Dacă blocarea Chinei nu a funcționat, există un alt adevăr incontestabil: este posibil ca virusul să nu poată fi controlat, iar în acest caz, vor trebui luate măsuri pentru a-i atenua efectele.

Deocamdată, izolarea este esențială. Potrivit lui Leung, perioada în care oamenii au fost infectați, dar nu au prezentat niciun simptom rămâne “o problemă uriașă”. Carantina s-a dovedit a fi o măsură necesară, dar pentru a se asigura că oamenii nu mai transportă virusul la plecare, în mod ideal, toată lumea ar trebui să fie testată la fiecare două zile. Dacă cineva dintr-o tabără de carantină sau de pe o navă de croazieră a fost testat pozitiv, toți ceilalți trebuie să rămână în carantină încă 14 zile. (sursa - theguardian.com)

 

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII RĂSPUNDE UNOR ÎNTREBĂRI ȘI DEMONTEAZĂ MITURI

Animalele de companie pot răspândi noul coronavirus?

În prezent, nu există dovezi că animalele/animalele de companie, cum ar fi câinii sau pisicile, pot fi infectate cu noul coronavirus. Cu toate acestea, este întotdeauna o idee bună să te speli pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animalele de companie. Acest lucru protejează împotriva diferitelor bacterii comune, cum ar fi E.coli și Salmonella, care pot trece între animale de companie și oameni.

Antibioticele sunt eficiente în prevenirea și tratarea bolii?

Nu, antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor, numai a bacteriilor.

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus și, prin urmare, antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament.

Cu toate acestea, dacă sunteți spitalizat pentru 2019-nCoV, este posibil să primiți antibiotice, deoarece este posibilă co-infecția bacteriană.

Există medicamente specifice pentru prevenirea sau tratarea noului coronavirus?

Până în prezent, nu există niciun medicament specific recomandat pentru prevenirea sau tratarea noului coronavirus (2019-nCoV).

Cu toate acestea, cei infectați cu virusul ar trebui să beneficieze de îngrijire adecvată pentru ameliorarea și tratarea simptomelor, iar cei cu boli grave ar trebui să beneficieze de îngrijire optimă de susținere. Unele tratamente specifice sunt în curs de investigare și vor fi testate prin studii clinice.

OMS mai informează că, deși usturoiul este un aliment sănătos, care poate avea unele proprietăți antimicrobiene, nu există date care să ateste că poate proteja de noul coronavirus, la fel ca și instilațiile nazale cu sare sau gargara cu apă de gură. În ce privește scrisorile sau pachetele sosite din China, acestea nu reprezintă pericol de contaminare, întrucât, coronavirusurile nu supraviețuiesc timp îndelungat pe obiecte, potrivit unor cercetări anterioare (sursa- who.org)

 

EPIDEMII CARE AU LOVIT OMENIREA ÎN ULTIMA SUTĂ DE ANI

În contextul îngrijorării create la nivel mondial, din cauza noului coronavirus din China, AFP trece în revistă pandemiile cu care omenirea s-a confruntat în ultima sută de ani, cele mai grave înregistrându-se în secolul XX, conform unui  inventar  realizat de Agenția de presă AFP.

Epidemiile din secolul XXI

2013-2016: Ebola - Cea mai mortală epidemie de febră hemoragică, Ebola, a izbucnit în Africa de Vest în decembrie 2013 și a durat mai mult de doi ani, ucigând peste 11.300 de persoane, în principal în Guineea, Liberia și Sierra Leone.

Identificată pentru prima dată în 1976, Ebola este mai puțin contagioasă decât alte boli virale, dar este deosebit de letală, ucigând aproximativ 40 la sută din cei infectați.

Virusul a reapărut în august 2018 în estul Republicii Democratice Congo, unde până acum a luat peste 2.200 de vieți.

* 2009-2010: Gripa porcină - Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că 18.500 de persoane au murit din cauza așa-numitei “gripe porcine”, sau H1N1, care a fost descoperită pentru prima dată în Mexic și Statele Unite, în martie 2009.

Potrivit jurnalului medical Lancet, numărul victimelor se situează între 151.700 și 575.400.

Alerta pandemică a fost lansată pe 11 iunie 2009 și ridicată pe 10 august 2010, dar virusul s-a dovedit mai puțin mortal decât se credea inițial.

Ulterior, Occidentul, în special Europa, și OMS au fost criticate pentru că au reacționat excesiv, în situația în care epidemiile de gripă ucid, anual, între 250.000 și 500.000 de persoane, potrivit departamentului de sănătate al ONU cu sediul la Geneva.

* 2002-2003: SARS - Sindromul respirator acut sever a apărut pentru prima dată în Guangdong, în sudul Chinei, în noiembrie 2002, înainte de a provoca o criză de sănătate la mijlocul anului 2003, în special în Asia.

Boala, care a ucis 774 de persoane - majoritatea din China și din Hong Kong - s-a transmis la om de la lilieci, răspândindu-se în cele din urmă în aproximativ 30 de țări. Rata mortalității a fost de 9,5%.

2003-2004: Gripa aviară - Apărută în 2003, tulpina mortală de gripă H5N1 a ucis mai mult de 400 de persoane, în principal în Asia de Sud-Est. Înainte de a fi transmisă la om, a făcut ravagii în fermele de păsări de curte din Hong Kong. OMS a declarat urgență de sănătate globală, dar numărul deceselor a rămas limitat.

 

MARILE PANDEMII DIN SECOLUL XX

*1981 până în prezent: SIDA - Este, de departe, cea mai mortală epidemie din vremurile moderne: conform UNAIDS, aproximativ 32 de milioane de oameni din întreaga lume au murit de această boală, care afectează sistemul imunitar și crește vulnerabilitatea la infecții.

În prezent, aproximativ 24,5 milioane de persoane au acces la medicamente retrovirale care, atunci când sunt luate în mod regulat, opresc evoluția bolii și reduc semnificativ riscul de contaminare.

* 1968-1970: gripa din Hong Kong - Aproximativ un milion de oameni au murit din cauza acestei maladii, potrivit Centrului american pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC).

Răspândită în întreaga lume, între mijlocul anului 1968 și începutul anului 1970, boala a ucis mai ales copii. A început pentru prima dată în Hong Kong, s-a răspândit în Asia și a ajuns în Statele Unite la sfârșitul anului 1968. După o perioadă de acalmie, a lovit Europa, spre finele anului 1969.

Experții în epidemiologie o consideră ca fiind prima epidemie din epoca modernă, dată fiind apariția zborurilor cu avioane de mare viteză.

* 1957-1958: gripa asiatică - Aproximativ 1,1 milioane de oameni au murit de gripa asiatică, potrivit CDC.

Pandemia a lovit în două valuri agresive. Virusul a apărut pentru prima dată în sudul Chinei în februarie 1957. Au trecut câteva luni înainte de a ajunge în America și în Europa.

Boala, care are ca rezultate complicații pulmonare grave, a afectat în special vârstnicii.

* 1918-1919: gripa spaniolă - A lovit o mare parte din populația lumii în urma Primului Război Mondial, ucigând, în perioada septembrie 1918 - aprilie 1919, până la 50 de milioane de oameni, potrivit CDC. Numărul pierderilor de vieți a fost de 5 ori mai mare decât cel al victimelor războiului. Gripa a început în SUA, s-a răspândit în Europa și apoi în întreaga lume. Rata mortalității a fost estimată la peste 2,5%, conform CDC. (sursa - afp.com)

 

Lasă un comentariu