VIAȚA LA ȚARĂ ÎN EPOCA GLOBALIZĂRII

Distribuie pe:

- Interviu cu primarul Răstoliței, Marius Lircă -

Reporter: - Proiectele primarului Marius Lircă pun Răstolița pe harta bunăstării. Printre ele asfaltarea...

Marius Lircă: - Am depus un proiect de asfaltare, 6 km, doar acolo unde-i gata canalizarea. Necazul este că aceeași firmă care executa introducerea apei potabile, făcea și canalizarea și au renunțat la contract. Acum, urmează să fac o expertiză și să scot din nou proiectul la licitație. Mecanismul acesta, al licitației, este foarte greoi.

Reporter: - Toate acestea se fac pentru oameni. Din păcate, lumea rurală se confruntă cu o mare criză demografică. Care este situația, la Răstolița, din această perspectivă?

Marius Lircă: - În 2010 erau 2.073 locuitori, acum doi ani erau 1.884, iar în decembrie anul trecut 1.764. Am pierdut 300 de oameni, în zece ani de zile. Sunt unii plecați în străinătate, trebuie să fie cam 200. Majoritatea oamenilor lucrau la pădure. Din păcate, vin firmele mari, puternice, din alte părți, care licitează lemnul și vin cu muncitori cu tot. Gaterele, am avut peste 20 și abia dacă mai sunt trei sau patru...

Reporter: - Un important indicator al demografiei, dar și al nivelului de trai, este școala populației defavorizate. Ce ați făcut în acest domeniu?

Marius Lircă: - Avem destule școli goale, la Iod, la Bozia, nu-s destui prunci, abia dacă avem 190-200. Vin copii și din Filea, Deda Bistra, la Răstolița, îi ducem și aducem cu microbuzul. La noi, dacă mergi prin cătunul lor, vezi că țiganii lucrează, sunt și mulți plecați pe afară. Vrem să facem pentru ei un fel de cartier, cu douăzeci de loturi, trei ari de teren de lot, facem proiect de casă, cu apă, canalizare, curent electric, dar casa trebuie să și-o ridice ei. Cei căsătoriți, până la treizeci-și-cinci de ani, primesc terenul gratuit, ceilalți, cu chirie. Loturile de teren se vor trage la sorți, din căciulă. Proiectul e deja demarat. Am mai dat așa loturi, pentru vreo cinci case.

Reporter: - Asistența medicală pare a fi călcâiul lui Ahile, la țară...

Marius Lircă: - Cu doctorii-i bai. Noi aveam aici doi medici de familie. Doamna doctor Natașa s-a retras; avea 71 de ani. Cam trei ani de zile am tot intervenit pe la Casa de sănătate să-i prelungească contractul, până mi-au spus că nu se mai poate. Am avut ceva tărăboi cu lumea pe aici, căci doctorița rămasă nu face față, că are și Stâncenii; mi-e peste putință să găsesc medic. Ne-am angajat că le dăm casă, tot ce trebuie, degeaba. Deși vine de trei ori pe săptămână, miercurea, joia, și vinerea, doctorița nu face față cererii oamenilor, care vin cu noaptea-n cap pentru consult și tratament. Noi am vrea și un fel de Centru SMURD, la Răstolița, pentru care ne trebuie cinci doctori, dar abia am găsit trei. Centrul SMURD Reghin e foarte aglomerat, cu Valea Gurghiului, Valea Mureșului, Bistrița. Cazurile care nu-s așa grave ar putea fi rezolvate la Răstolița, cu un singur medic de gardă. Ar trebui să-i dăm vreo 20.000 de lei, și-i dăm, dar tot nu am găsit destui medici. Mai căutăm, am ceva promisiuni, de pe la Toplița...

Reporter: - Locurile sunt frumoase, oamenii sunt primitori, la Răstolița. Asta presupune că sunteți căutați de lume, de turiști...

Marius Lircă: - La turism, treaba cam scârțâie. Turiștii vin destul de mulți. Avem și 600 de cabane, unele sunt deja părăsite, lumea a îmbătrânit și nu-și mai permite să întrețină cum trebuie cabana; numai că poporul turistic român vine de acasă cu toate cele, de la apă minerală la cărbuni de grătar. E turism de week-end, după care comunitatea noastră nu prea câștigă mare lucru. Mai mult cheltuim noi, cu gunoiul menajer, pe care-l plătim la kg.

Reporter: - Desigur, sunteți preocupat și de viața culturală a comunității...

Marius Lircă: - Am un proiect cu Căminul cultural din Răstolița, pe care l-am demolat. Cu clădirea veche nu mai era nimic de făcut. Am reușit, până la urmă, să rezolvăm problemele cu terenul și suntem cuprinși la finanțare, prin CNI (Centrul Național de Investiții). Chiar în decembrie am mai trimis niște acte și acum așteptăm aprobările necesare, probabil că va mai dura, cu toate schimbările astea de guvern.

Reporter: - În aceste condiții, cu cheltuieli tot mai mari, cum vă descurcați?

Marius Lircă: - Noi ne-am bazat pe 12 miliarde lei vechi chirie pentru Complexul energetic Răstolița. Au dat o Ordonanță prin care pentru orice teren al UAT-urilor, pe care există lucrări de interes național, nu se mai plătește chirie. Noi ne-am bazat pe acei bani. Câștigau și oamenii, nu doar de pe urma exproprierii, mai existau barăci, diverse alte acareturi, pentru care se plătea chirie, toate s-au dus! Nici cu pădurea nu stăm cine știe ce. Avem vreo 1.400 ha, din care nu se prea poate tăia mult. Oamenii mai iau câte un lemn, pentru foc, dar nu-s infracțiuni mari, de mii de metri cubi, cum se aude prin alte părți.

Reporter: - Viața e scumpă, peste tot, pe pământul acesta, dar cât de scump e pământul în sine, la Răstolița?

Marius Lircă: - O casă de locuit, vis-a-vis de primărie, cu 7 ari de teren, peste 130 mp construiți, s-a dat cu 100.000 de lei. Părerea mea e că n-ai cum să-ți faci o casă, doar cu banii ăștia. Doar terenul se vinde cu 4.000-5.000 aurul, lângă primărie. În zona barajului terenul e mai scump, că nu prea este pământ pe acolo. “La noi, în agricultură nu sunt concentrări mari de proprietăți. Sunt câțiva fermieri care s-au axat pe creșterea animalelor. Dar, la noi, pământul e puțin și împrăștiat pe te miri unde”.

 

Lasă un comentariu