ÎN ULTIMII 30 DE ANI, PERCEPȚIA ROMÂNILOR FAȚĂ DE CĂSĂTORIE S-A SCHIMBAT RADICAL

Distribuie pe:

Statisticile oficiale, analizate de experții de la compania de consultanță Frames, arată că românii se căsătoresc la vârste mai înaintate față de acum 30 de ani și divorțează mult mai greu, acesta fiind un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluția din 1989.

Vârsta la prima căsătorie a crescut, în medie, cu aproape 7 ani

Dacă în 1990, tinerii români erau mult mai deciși să își unească destinele decât în prezent, bărbații căsătorindu-se, în medie, la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani, de-a lungul timpului, vârsta medie a tinerilor aflați la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani în cazul bărbaților, și la 28,7 ani în cazul femeilor.

Analiza Frames arată, totodată, că numărul căsătoriilor a scăzut vertiginos în ultimii 30 de ani. Dacă în 1990, la oficiile de stare civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, în 2018, numărul acestora a scăzut cu aproape 50.000 (la 143.292).

Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Național de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii.

„Anii 2010, 2011 și 2012 au fost anii crizei economice, iar românii au resimțit din plin provocările acelor vremuri. Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială", afirmă experții Frames.

Odată cu ieșirea din criză, și căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn că românii au început să aibă din nou încredere în viitor și să își întemeieze o familie. În 2018, rata nupțialității (denumirea statistică a ratei căsătoriilor) a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1.000 locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. În 1990, spre comparație, se înregistrau 8,3 căsătorii la 1.000 de locuitori.

Motive pentru care tinerii amână tot mai mult căsătoria

În prezent, s-a ajuns ca femeile, mai ales cele din mediul urban, să se căsătorească la o vârstă medie de 30 de ani, în creștere cu aproape 10 ani față de acum 30 de ani.

Potrivit analiștilor, motivele sunt multiple și au legătură cu schimbările majore prin care a trecut societatea românească: ,,Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esențial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social, în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranță, de familie tradițională, mai ales în mediul rural.

În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educația, influența mass-media și social-media, emanciparea socială, aspirațiile legate de job, de carieră, opțiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuși conceptul de întâlnire, de relație sentimentală se prezintă la un alt nivel.

Internetul, serviciile de dating au influențat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relații de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor țărilor occidentale.

Dincolo de condițiile sociale, de mentalitate, amânarea căsătoriilor trebuie pusă în legătură directă cu situația economică a cuplului. Achiziția unei locuințe reprezintă, în 2020, o adevărată provocare, mai ales pentru tineri. Contractarea unui credit este determinată de nivelul salarial, iar costurile vieții în comun generează o presiune pe care multe dintre cupluri reușesc cu greu să o suporte, astfel că amână căsătoria și conceperea unui copil o perioadă tot mai lungă de timp, în așteptarea îmbunătățirii situației financiare".

Vestea bună este că numărul divorțurilor a scăzut

Pe de altă parte, analiza Frames arată că numărul divorțurilor a fost, în 2018, la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 se înregistrau 32.966 divorțuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul acestora scăzuse la 30.857.

Rata divorțialității (numărul de cazuri de divorț la 1.000 de locuitori) a scăzut de la 1,42 divorțuri la 1.000 locuitori în 1990 la 1,39 divorțuri la 1.000 locuitori în anul 2018, vârsta medie a soților la divorț fiind de 43 de ani pentru bărbați și de 39,3 ani pentru femei.

„Statisticile oficiale arată că cel mai ridicat număr de divorțuri se înregistrează în mediul urban, dublu față de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorțează este de 40-44 de ani în rândul bărbaților (5.813 divorțuri, adică 20,0%) și de 30-34 de ani la femei (5.626, adică 18,8%)", arată analiza.

Totodată, numărul femeilor în vârstă de până la 30 de ani care au divorțat a fost de 2,4 ori mai mare decât numărul bărbaților aparținând aceleiași grupe de vârstă. După vârsta de 50 de ani, numărul bărbaților care au divorțat a fost semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 1,4 ori la grupa de vârstă 50-54 de ani, de 1,8 ori la grupa de vârstă 55-59 de ani și de peste 1,9 ori la persoanele de 55 de ani și peste.

Din totalul divorțurilor pronunțate în anul 2018, două treimi s-au realizat cu acordul părților, iar în 47,3% dintre cazuri, vina a fost a ambilor soți, 11,0% din vina soțului, 3,9% din vina soției și 37,8% din alte cauze.

La nivelul Uniunii Europene, România, cu o rată a divorțurilor de 1,5‰, se află la mijlocul clasamentului, în care campioane sunt Letonia și Lituania (3,1‰) și Danemarca (3,0‰). Cele mai mici rate de divorțialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8 ‰) și Grecia (1,0‰).

Dragostea nu mai ține cont de acte

În prezent, viața de cuplu înseamnă pentru mulți români, mai ales pentru cei din generațiile tinere (20-40 de ani) mai mult o relație bazată pe sentimente și mai puțin pe acte.

„Înainte de Revoluție, să te căsătorești de tânăr, să ai copii, să ai un job stabil, ținea de obiceiurile din familie, de tradiții, dar și de constrângerile administrative. Nu primeai casă în repartiție dacă nu aveai familie, nu aveai acces la anumite joburi dacă nu erai căsătorit, existau multiple filtre și stimulente care influențau dinamica socială. După 1990, societatea s-a schimbat fundamental, inclusiv în ceea ce privește influența statului, cu bune și rele.

Sunt multe cupluri care trăiesc fără să aibă un certificat de căsătorie, dar acest lucru nu înseamnă că nu își doresc o viață împreună, că nu au planuri de viitor, că nu au încredere în sentimentele lor. De cele mai multe ori, însă, căsătoria reprezintă un pas financiar important, de la cheltuielile de nuntă la cele administrative (chirie, rată, costuri cu utilitățile comune), cu multe provocări pe care mulți tineri nu sunt dispuși să le suporte, pe moment.

Asocierea căsătoriei cu existența unei locuințe permanente, cu natalitatea, în condițiile unor resurse financiare limitate, reprezintă, în continuare, un pas semnificativ pe care prea puțini tineri sunt hotărâți să și-l asume. Pentru majoritatea, amânarea oficializării relației are legătură, în general, cu perspectiva unui viitor financiar mai bun", concluzionează analiștii Frames.

Lasă un comentariu