Președintele Klaus Iohannis a participat ieri la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles, în care s-a discutat Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Obiectivul reuniunii extraordinare a fost obținerea unui acord între statele membre privind viitorul buget al Uniunii, pe baza propunerii prezentate pe 14 februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel.
“În cadrul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a subliniat disponibilitatea României de a contribui la avansarea negocierilor pentru ajungerea, cât mai curând posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european”, informează Administrația Prezidențială.
Șeful statului a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii.
“Președintele Klaus Iohannis a reafirmat susținerea României pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase. Totodată, președintele României a pledat în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre”, precizează Președinția.
El a susținut și importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să permită beneficiarilor un acces cât mai facil la fondurile europene.
Pe 7 februarie, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru a discuta despre bugetul multianual al UE. Întâlnirea a făcut parte din seria de reuniuni pe care Charles Michel le-a avut cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al UE.
Înainte de întrevedere, șeful statului a declarat că este hotărât să negocieze “la sânge” pentru ca România să obțină cât mai mulți bani la fondurile pentru coeziune și Politica Agricolă Comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.
“Ideea este de a găsi prin discuții de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la București. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiție se negociază bugetul pentru exercițiul bugetar următor, trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exercițiul care se încheie”, spunea Iohannis.
“NU VOM PARTICIPA LA VOTUL DE ÎNVESTIRE A GUVERNULUI ORBAN”
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că parlamentarii social-democrați nu vor participa pe 24 februarie la ședința plenului reunit al Parlamentului în care urmează să fie învestit Guvernul Orban II.
“Decizia PSD este că luni vom fi prezenți cu toții la grupurile parlamentare și nu vom participa la votul de învestire a Guvernului Orban. Motivarea este clară: așteptăm răspunsul Curții Constituționale, dacă este constituțional, chiar dacă este demis, un premier rămas interimar să fie iar desemnat”, a spus Ciolacu, la finalul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD.
El a adăugat că trebuie respectată Constituția, de aceea PSD va aștepta decizia CCR.
“Așteptăm și niște explicații. Poate cu această ocazie, dacă vine primul ministru desemnat, demis sau interimar, poate ne dă niște explicații și în ce privește ordonanța de urgență cu aceste modificări antidemocratice și câteodată aberante (ordonanța de urgență privind alegerile anticipate - n.r.)”, a afirmat Marcel Ciolacu.
GUVERNUL A APROBAT INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII “DEZVOLTAREA PORTULUI TULCEA - ETAPA I”
Guvernul a aprobat în ședința de ieri, printr-o hotărâre, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Dezvoltarea Portului Tulcea - Etapa I”.
Potrivit notei de fundamentare, valoarea investiției este de 64.246.211 lei, inclusiv TVA.
“Prin realizarea lucrărilor se vor crea premisele pentru atragerea de investiții private în Portul Tulcea și creșterea traficului de mărfuri derulat prin port. Operarea navelor se va face în condiții de siguranță și eficiență. Prin aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții «Dezvoltarea Portului Tulcea - Etapa I» se vor putea accesa fonduri europene nerambursabile, disponibile prin POIM 2014-2020”, conform documentului.
Proiectul este inclus în Master Planul General de Transport al României și este prevăzut la finanțare în perioada 2014 - 2020.
Executivul va aproba, tot printr-o hotărâre, indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții “Pod peste râul Dâmbovița pe DN 73, km 78+519”, județul Argeș.
În nota de fundamentare a HG se arată că proiectul vizează realizarea unui pod nou în zona respectivă, care “va prelua traficul rutier desfășurat pe podul existent la km 78+519 pe DN 73 (drum în curs de modernizare), denumit Podul Dâmboviței sau Podul lui Brâncoveanu (...) un pod din zidărie din moloane de piatră a cărui construcție s-a finalizat în anul 1886 și a fost declarat monument istoric, conform listei monumentelor istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2361/2010”.
“Obiectivul de investiții va fi parte integrantă din DN 73, încadrat și ca drum european E 574, urmând să asigure o structură nouă, durabilă, în locul podului existent. (...) Realizarea obiectivului va conduce la creșterea siguranței, fluenței în trafic și a confortului, prin evitarea desfășurării circulației pe structura existentă pentru care nu se mai pot asigura parametrii necesari exploatării durabile în timp. (...) Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, conform aceluiași document.
În ședința de Guvern a fost adoptat și un proiect de hotărâre privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru Coordonarea și Monitorizarea Participării României la Programele și Inițiativele Europene Gestionate Centralizat de către Comisia Europeană.
Pe agenda reuniunii guvernamentale a figurat și informarea privind planul de derulare a proiectelor pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le va prelua de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
“INTENȚIONĂM SĂ CONTINUĂM SĂ LUCRĂM LA PARTENERIATUL STRATEGIC CU JAPONIA. ESTE UN PROIECT FOARTE AMBIȚIOS”
Guvernul intenționează să continue să lucreze la cel mai important proiect de cooperare cu Japonia, Parteneriatul strategic bilateral dintre cele două țări, și a ales ca moment pentru încheierea acestui Acord de parteneriat anul 2021, când se împlinesc 100 de ani de “relații diplomatice eficiente”, a declarat prim-ministrul interimar Ludovic Orban.
“Anul acesta este important (...) pentru relațiile noastre bilaterale. Intenționăm să continuăm să lucrăm la cel mai important proiect de cooperare cu Japonia, Parteneriatul strategic bilateral dintre România și Japonia, care a fost anunțat în timpul vizitei premierului Shinzo Abe în București, în ianuarie 2018. Acesta este un proiect foarte ambițios, care va cuprinde o varietate de domenii de cooperare, grupate în patru piloni fundamentali: politic, strategic, economic și cultural-științific”, a afirmat Orban în discursul susținut, miercuri seară, la recepția oferită cu ocazia celebrării Zilei Japoniei.
El a adăugat că momentul ales pentru încheierea acestui Acord de parteneriat este anul 2021, când “vom sărbători, de asemenea, 100 de ani de relații diplomatice eficiente între țările noastre”.
“Acești 100 de ani de istorie comună s-au caracterizat printr-o prietenie foarte solidă, armonioasă și constructivă între doi parteneri cu idei similare, care au același respect pentru valorile democratice, libertatea, drepturile omului, egalitatea de gen și statul de drept. Prin urmare, așteptăm cu nerăbdare acest dublu eveniment, care va marca un nou început în relațiile noastre bilaterale”, a subliniat Orban.
Premierul a punctat faptul că Japonia este unul dintre cei mai importanți parteneri ai României.
“Acum este cel mai mare investitor asiatic din România, iar speranța noastră este să vedem din ce în ce mai multe companii japoneze venind să valorifice terenul fertil de investiții oferit de țara noastră. Există oportunități substanțiale de cooperare în domeniul producției și distribuției de energie, în industria auto, în IT, inteligență artificială și alte industrii creative de mare valoare. Cercetătorii noștri cooperează deja într-o varietate de domenii științifice și intenționăm să aprofundăm și să diversificăm această cooperare”, a menționat Orban.
Șeful interimar al Executivului s-a referit și la intensificarea recentă a contactelor dintre cetățeni din cele două state după ce Japonia a instituit un regim fără viză pentru turiștii români la începutul anului 2019.
“Sperăm să avem o prezență substanțială la Jocurile Olimpice și Paralimpice din acest an și poate reușim să obținem și multe medalii de aur”, a spus Orban.
El s-a declarat încrezător în viitorul relațiilor României cu Japonia, care vor continua, a spus el, în același spirit de “prietenie și înțelegere reciprocă”.
Orban a închinat simbolic, la finalul discursului său, un pahar în cinstea Majestății Sale, Împăratul Japoniei și a adresat felicitări gazdelor evenimentului cu ocazia Zilei Naționale.
Ziua Națională a Japoniei va fi marcată pe 23 februarie - ziua de naștere a Majestății Sale, Împăratul Naruhito.
