PRIMĂRIȚA DIN DEDA, LUCREȚIA CADAR: „FRONTUL COMUN AL PRIMĂRIEI, ȘCOLII ȘI BISERICII GARANTEAZĂ PERPETUAREA COMUNITĂȚII RURALE”

Distribuie pe:

Reporter: - Toate discuțiile avute până acum duceau inevitabil la bani. Poate părea simplist, dar totul se rezumă la bani. Dacă ați fi consilierul financiar al unui potent om de afaceri, în ce anume domeniu ar trebui să investească, la Deda?

Lucreția Cadar: - În primul rând în achiziționarea de terenuri și realizarea unei afaceri pe agricultură, de pildă o fermă legumicolă. Roșii pentru vânzare. Noi avem în Deda și o piață duminicală, unde se pot desface tot soiul de produse. Sunt tineri care au revenit de afară și mi-au spus „vreau să cumpăr 2 ha de teren și să fac exact ceea ce am văzut dincolo, să cultiv salată, roșii”. Deda are putere financiară și ar exista piață. Am putea avea și o variantă cu realizarea de produse cu specific local, cum ar fi brânza de burduf. Avem destui oieri care produc caș și nu au unde-l vinde; ar mai fi un abator pentru sacrificarea animalelor, un magazin pentru produse din lapte, caș, burduf. Pe această variantă a mers și fostul ministru al agriculturii, dl. Daea. Mie, personal, îmi place agricultura, chiar acasă am grădină de zarzavat, produc cartofi pentru familie, de altfel numeroasă, zece membri; mai cultiv ceapă, fasole, porumbul pentru păsări.

Reporter: - Unul dintre fenomenele acute ale vieții rurale este arendarea. Cum stau lucrurile la dumneavoastră?

Lucreția Cadar: - Fenomenul există și cuprinde până la 10% din pământ. Noi am lucrat la parcelarea terenurilor, care nu era realizată, pentru a putea aplica legea cadastrului. Vă informez că între locuitorii comunei sunt și multe persoane vârstnice. Acolo unde copiii sunt plecați la muncă, rămân terenurile care fie sunt arendate, fie sunt vândute. Predomină vânzările, iar un ha costă între 10.000 și 30.000 de lei. Deda abundă în fânațe și e mai ușor să faci un contract de vânzare-cumpărare, de mână, și apoi să înregistrezi terenul ca proprietar, la registrul agricol. Făcând planurile parcelare cunoaștem proprietarii, având o evidență reală a terenurilor. Desigur, ar fi o sugestie pentru guvernanți să permită înscrierea terenurilor în cartea funciară, de către persoanele care le posedă realmente. S-au înmulțit, de pe urma vânzărilor de teren, proprietarii, cu peste 10 ha.

Reporter: - Pentru că ați pomenit de guvernanți, care sunt primele trei lucruri pe care le-ați cere de la un prim- ministru?

Lucreția Cadar: - Reducerea birocrației referitoare la accesarea fondurilor europene, simplificarea procedurii de achiziție la investițiile realizate, atât pentru unitățile administrative, cât și pentru persoanele juridice și fizice; aș mai solicita aprobarea de finanțări pentru start-up-urile inițiate în vederea stabilizării tineretului în comună. Desigur, nu trebuie uitat că stoparea creșterii salariilor și a pensiilor nu asigură atractivitatea pentru ca tinerii să rămână în țară.

Reporter: - Veniturile sigure sunt un magnet pentru populație, dar și serviciile, în special asistența sanitară, au noima lor. Care e situația, la Deda?

Lucreția Cadar: - Stăm bine, avem doi medici de familie, care sunt navetiști, de la Târgu-Mureș și de la Reghin, avem doi medici stomatologi, unul din localitate, altul vine din Târgu-Mureș; partea și mai bună a lucrurilor este că, în acest moment, lucrăm la un Dispensar medical, sub finanțarea Ministerului dezvoltării, pe programul PNDL, unde sunt cabinete noi pentru medicii de familie, cabinetele stomatologice, laboratorul dentar, dar și spații pentru locuit, pentru medicii de familie. Sper ca aceste locuințe să stabilizeze medicii în comună. Ambii medici ar accepta să vină, căci suntem o comună dezvoltată. Doctorița Ungur, spre exemplu, care funcționează aici de peste 10 ani, a avut casă la Bistra Mureșului și nu știu exact dacă nu cumva are încă domiciliul aici, rămâne peste săptămână. Pleacă, revine, e unul dintre oamenii comunei. Sper să fim și mai atractivi, pentru personalul medical, dacă reușim să facem stațiunea turistică. Mă gândesc că am putea să le oferim loc gratuit de casă, iar apartamentele de la nivelul trei al noului dispensar să fie dotate cu toate cele necesare. Eu însămi sunt o persoană populară, care sare în ajutorul oamenilor și cred că peste 90% din populația comunei a beneficiat de ajutorul meu, am stat de vorbă cu fiecare, i-am ajutat și cu atât mai mult fac asta pentru medicii de familie. Eu vă spun că, dacă mâine ar pleca un medic, ar fi concurență mare pe acest post din Deda. Oricum, lucrarea la dispensar este începută, fundația turnată și tragem nădejde că vom isprăvi, la sfârșitul acestui an.

Reporter: - Toate aceste elemente ale dezvoltării comunei sunt lăudabile, dar nu credeți că această occidentalizare, în ritm alert, înstrăinează oamenii, îi fac să se lepede prea ușor de tradiții...

Lucreția Cadar: - Sunt la cârma acestei comune de 24 de ani, zece ani am lucrat la percepția rurală financiară Deda. În 34 de ani m-am apropiat de oameni. Am încercat, împreună, să păstrăm tradițiile. Avem ansambluri culturale, în comună, colaborez excelent cu preoții, lucruri absolut necesare pentru dăinuirea noastră, ca neam. Omenia oamenilor din Deda nu dispare, în ciuda răcelii care se instaurează printre noi, caracteristic occidentală. Lucrăm la asta, prin manifestări omagiale, conferințe unde invităm personalități care să deschidă ochii lumii pentru ceea ce suntem noi, ca neam și comunitate. De aceea construim și renovăm Căminul cultural, suntem pe punctul de a da în folosință noua grădiniță, angajăm dascăli devotați, am făcut un muzeu local, care păstrează urme materiale ale acestor tradiții, precum costumele populare, vechi unelte ale oierilor, țapinarilor și truditorilor pădurii și ai pământului. Sunt lucruri care ne leagă și de care ținem cont, cu toate că ne îndepărtăm încet, încet, de ceea ce a fost tradițional, de conceptul clasic de familie, cu mulți membri, care stăteau la un loc. Prin efortul nostru, al tuturora, ținem vie această tradiție, dorința tinerilor de a reveni acasă, în mijlocul celor dragi. Educația din școală este încă deficitară, la capitolul perpetuării tradiției, credinței în biserică și Dumnezeu.

Reporter: - O privire sumară peste curriculumul școlar relevă că tocmai aceste elemente ale culorii și particularității sufletului local lipsesc cu desăvârșire, viața omului e tot mai pustie... pe de-o parte lumea pleacă, nu mai cununăm, nu mai botezăm, nu mai îngropăm, în spiritul tradiției...

Lucreția Cadar: - Cred că nu prea mai există simțul datoriei, educația trebuie să vină de la școală, de la dascăli, care de multe ori de-abia așteaptă să termine programul, să meargă acasă. Sunt scăpări pe care copiii le văd și în felul lor le simt și reacționează la ele. Calitatea de cadru didactic e sfântă, de aici pleacă educația și această educație se așează peste cele dobândite acasă, în familie. Tot ceea ce înseamnă cultură, tradiție, spiritualitate este readus în atenție prin simpozioanele organizate anual. Educația e și sarcina noastră, a primăriei, a bisericii și a școlii. Dacă am avea un front comun al acestui triumvirat și fiecare ar pune suflet și profesionalism în activitate, altele ar fi rezultatele.

 

Lasă un comentariu