POLITICILE AGRICOLE COMUNE, OBLIGATORII ȘI PENTRU ROMÂNIA

Distribuie pe:

Politicile Agricole Comune de după 2020 stârnesc îngrijorare, fiindcă schimbările vor fi radicale pentru că fiecare stat membru va primi o libertate nemaiîntâlnită. Oare, România este pregătită să decidă cum va face rotația culturilor, ce programe pentru mediu construiește, cum va atrage fermieri, ce sistem de consultanță va crea?

Mediul înconjurător reprezintă o problemă de securitate alimentară în UE, dar și în întreaga lume. Dacă nu se intervine cu schimbări majore în statele membre, pentru stabilirea unor obiective privind agricultura, printr-o rotație a culturilor și eco-scheme cu programe pentru mediu și climă, finanțate prin plăți directe, vom avea surprize majore. România are libertatea de a stabili un model de agricultură, în care rotația culturilor să se facă în funcție de condițiile mediu/climă locale, chiar și zonale, fiindcă altele sunt condițiile în Bărăgan față de cele din Transilvania. Prin Pilonul 2 - dezvoltarea rurală, în viitor se vor aloca fonduri pentru împădurire, și prin sprijin direct. Să luăm în calcul numai situația din județul Mureș, unde există mii de hectare cu terenuri degradate, improprii pentru agricultură. Un început oarecum promițător în acest domeniu l-au făcut primăriile din Râciu, Suplac, Vânători, unde s-au plantat sute de mii de puieți forestieri din specii de foioase și rășinoase. De pildă, primarul comunei Râciu, Ioan Vasu, a demonstrat că acolo unde există preocupare și colaborare între factorii locali de decizie se pot realiza adevărate minuni. Dacă beneficiarii de ajutor social ar ieși în această primăvară la plantat de puieți pe coastele pleșuve din județ, acțiune la care pot fi antrenați și elevii din școli, în câțiva ani fața județului Mureș s-ar schimba radical, inclusiv clima.

O altă cerință a noului PAC este legată de cercetare și inovație. În viitorul PAC, fiecare stat va trebui să propună în planul său strategic fonduri speciale pentru aducerea inovării și cercetării în fermă. Europa va aloca 10 miliarde de euro pentru cercetare în domeniul industriei alimentare și agriculturii, România va avea acces la acești bani prin încurajarea tinerilor fermieri, absolvenți de Universități Agricole din București, Cluj, Timișoara, Craiova, Iași, mai nou au apărut facultăți private cu profil agricol, la Târgu-Mureș, Târgu-Jiu, Sibiu, Miercurea Nirajului - o secție a Universității din Budapesta, pentru tineri cetățeni români de etnie maghiară. Să ne amintim de faptul că până la „revoluția" furată, în Institutele de Cercetări Agricole și Stațiunile de Cercetare erau recrutați șefii de promoții și absolvenții cu note maxime. Din păcate, astăzi, tinerii absolvenți fug de cercetarea științifică. Cei care au mai rămas sunt plătiți foarte prost, îi așteaptă o pensie de mizerie, fiindcă statutul cercetării a rămas incert. În județul Mureș funcționau șapte stațiuni de cercetare cu rezultate de prestigiu. Treptat au fost lichidate, vândute de politicieni, iar cele care mai supraviețuiesc sunt vai de mama lor, peticite și cu patrimoniul luat cu japca de primarii hapsâni. La ora unu după miezul nopții trebuie să vină Uniunea Europeană prin PAC și să ne spună, „Măi, fraierilor, nu se poate progres fără cercetare…"

O altă recomandare pentru Politica Agricolă Comună după anul 2020 este legată de consultanță. Fiecare stat trebuie să construiască un sistem de consultanță care să asigure legătura între fermieri cu autorități, cercetători științifici, cerințe europene și tehnologii noii. Istoria Camerelor Agricole de la noi demonstrează încă o dată superficialitatea guvernanților, ba de stat, ba particulare. În sfârșit, și la acest capitol intervine UE și vom fi obligați să respectăm Politicile Agricole Comune. Ne-am bucurat când am fost admiși în Uniunea Europeană, dar nu ne convin regulile.

Lasă un comentariu